Cercetătorii cred că un vulcan lângă care trăiesc 2 milioane de oameni ascunde un pericol dublu
Când conchistadorii spanioli au zărit pentru prima dată lacul de lavă al vulcanului Masaya la începutul anilor 1520, unii credeau că acesta trebuie să fie intrarea în iad, relatează Gizmodo.
Activitatea recentă a celui mai activ vulcan din Nicaragua a constat în principal în degazare pasivă, formarea unui lac de lavă și explozii provocate de eliberarea unor blocaje din crater, însă Masaya a produs de-a lungul istoriei sale și cel puțin patru erupții masive.
Acest lucru este neobișnuit pentru un vulcan bazaltic de tip scut precum Masaya. Astfel de vulcani tind să producă curgeri lente și efuzive de lavă, însă Masaya poate trece de la erupții efuzive la un comportament exploziv mai periculos.
În prezent, înțelegerea factorilor care determină aceste tranziții este esențială pentru evaluarea amenințării pe care vulcanul o reprezintă pentru milioanele de oameni care locuiesc pe o rază de 21 de kilometri de acesta.
În acest scop, cercetătorii au folosit recent date satelitare pentru a investiga modul în care s-a modificat terenul din jurul Masayei pe parcursul unei perioade de studiu de șase ani. Descoperirile lor, publicate în revista Geophysical Research Letters, sugerează că acest vulcan este alimentat nu de unul, ci de două rezervoare active de magmă.
Cercetătorii subliniază că înțelegerea mecanismelor care alimentează vulcanul este esențială
„O înțelegere aprofundată a activității vulcanice a Masayei și a pericolelor asociate acesteia este esențială, deoarece aproximativ două milioane de oameni locuiesc în apropierea Masayei, iar caldera sa este un parc național și o destinație turistică populară”, a declarat cercetătoarea Lizzie Johnson, care a coordonat cercetarea în perioada în care era studentă la programul de geostiințe al Universității Penn State.
În prezent ea urmează un program de doctorat în științele Pământului la Universitatea din Hawaii din Manoa.
„Deși ultima curgere majoră de lavă produsă de Masaya a avut loc în 1772, degazarea sa persistentă generează adesea concentrații periculos de ridicate de dioxid de sulf, un gaz vulcanic”, a adăugat Johnson.
Analiza a arătat că terenul de deasupra Rezervorului Central al Masayei – o sursă de magmă situată la nord de craterul Santiago, la aproximativ 3 kilometri sub suprafață – a coborât cu aproximativ 3 centimetri între 2018 și jumătatea anului 2022, apoi s-a ridicat din nou între jumătatea anului 2022 și 2024.
Cum au identificat oamenii de știință al doilea rezervor de magmă al vulcanului
Pe parcursul întregii perioade de șase ani, zona din jurul craterului activ Santiago s-a scufundat în mod constant, ceea ce indică existența unui al doilea rezervor de magmă, mai puțin adânc, situat la aproximativ 200 de metri sub suprafață.
Descoperirea acestui al doilea rezervor de magmă nu explică în mod direct de ce Masaya produce atât erupții efuzive, cât și erupții extrem de explozive, însă le oferă oamenilor de știință o imagine mai clară asupra sistemului de „conducte” subterane pe care trebuie să îl înțeleagă pentru a răspunde la această întrebare.
Johnson și colegii ei subliniază că studiul lor nu a identificat nicio amenințare iminentă pentru comunitățile din jurul Masayei, deși merită menționat că eliberarea continuă de gaze vulcanice nocive reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.
„Studiile geodezice și de modelare pe termen lung vor oferi o înțelegere mai aprofundată și vor permite monitorizarea și reducerea eficientă a riscurilor la Masaya și la alți vulcani bazaltici care găzduiesc lacuri de lavă”, a mai spus Johnson.