FMI: Creșterile bruște ale prețurilor alimentelor și energiei vor fi mai frecvente
Scumpirile alimentelor și energiei vor fi mai frecvente, au declarat oficiali ai Fondului Monetar Internațional, avertizând că astfel de crize agravează sărăcia și amenință stabilitatea economică.
Cercetarea FMI publicată marți a analizat trei decenii de strategii folosite de guverne pentru a atenua creșterile prețurilor, precum și un nou model economic care ține cont de inflația ridicată resimțită de gospodăriile mai sărace, care cheltuiesc o proporție mai mare din bugetele lor pentru necesitățile zilnice.
Scumpiri mari ale bunurilor de zi cu zi au fost rare de-a lungul istoriei, dar au reprezentat o sursă recurentă de presiuni economice și sociale în ultimii cinci ani, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și războiul din Orientul Mijlociu din acest an.
„Pe scurt, crizele costului vieții … afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și agravează inegalitatea”, a declarat Chiara Maggi, economistă a FMI care a coordonat cercetarea publicată sub forma capitolului 2 al viitorului raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna viitoare.
FMI mai spune că economia mondială a rezistat mai bine decât se temeau șocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu și că se așteaptă ca economia să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar a avertizat că riscurile rămân ridicate. Aceasta ar corespunde prognozei FMI din iulie privind o creștere globală de 3,0%, dar este sub media de 3,5% din 2024 și 2025.
Prognoza din iulie presupunea, de asemenea, că războiul din Iran se va încheia în iulie, însă Iranul și Statele Unite și-au intensificat ambele atacurile în ultimele luni, iar războiul s-a extins în țările vecine.
Măsurile menite să țină jos prețurile, cum ar fi plafonările lor sau reducerea taxelor pe consum, ar putea costa guvernele de trei până la șase ori mai mulți bani pentru a fi aplicate, în timp ce subvențiile pentru producători ar putea costa de 22 de ori mai mult pentru a fi introduse. Asemenea măsuri ar fi și mai ineficiente dacă mai multe țări ar implementa simultan subvenții, a declarat FMI. Subvențiile pentru producători, preferate de unele state au fost deosebit de ineficiente deoarece au redus costurile bunurilor care au fost apoi exportate, lăsând contribuabilii interni să subvenționeze, în esență, consumatorii din străinătate, a declarat Maggi.
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, a declarat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză gravă, având în vedere impactul combinat al prețurilor mai ridicate ale petrolului, nivelurilor ridicate ale datoriilor, costurilor mai mari ale împrumuturilor și impactului climatic. „Acest lucru se întâmplă într-un moment în care creșterea generală din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie”, a declarat el într-o discuție înregistrată video cu Maggi, publicată tot marți.
„Creșterea a încetinit enorm. Unele țări, inclusiv Egipt și Indonezia, începuseră să renunțe la subvențiile generale în favoarea transferurilor de bani direcționate”, a declarat Devarajan, îndemnând țările să aplice reforme care să stimuleze creșterea și să limiteze efectele negative ale războiului din Orientul Mijlociu.
„Știți, se spune: «Repară-ți acoperișul cât timp afară e soare»”, a spus el. „Când izbucnește criza, este prea târziu pentru a introduce oricare dintre aceste măsuri, iar rezistența va fi uriașă.