Trei senatori vor dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu
Senatoarea Victoria Stoiciu a depus, la Senat, un proiect de lege care scoate din sfera penală deținerea de droguri pentru consum propriu și o transformă în contravenție, sancționată cu amendă. Inițiativa este susținută de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).
Potrivit proiectului, deținerea de droguri pentru consum propriu va fi sancționată cu amendă contravențională cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei, și nu penal ca până acum.
Astfel, inițiativa propune ca „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei”. De asemenea, dacă este vorba de droguri de mare risc, amenda este de la 1.500 lei la 3.000 lei.
De asemenea, introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, în vederea consumului propriu, constituie contravenție și se sancționează cu
amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei, potrivit proiectului de lege.
Astăzi, faptele mai sus menționate sunt considerate infracțiuni si sunt pedepsite cu închisoarea de până la trei ani sau cu amenda.
Spații în unități sanitare pentru supravegherea consumului
De asemenea, proiectul propune punerea la dispoziție a unor spații autorizate din unități sanitare pentru prevenirea supradozelor prin supravegherea consumului, destinate adulților cu dependență diagnosticată, fără procurarea sau furnizarea drogurilor de către unitate ori personal.
„Ani la rând, România a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. Cifrele o arată fără echivoc: în zece ani, condamnările consumatorilor au crescut de aproape șapte ori, iar pe cele pe trafic abia dacă le-am mișcat. Am umplut dosarele procurorilor cu tineri prinși cu un gram, în timp ce traficanții adevărați ne scapă printre degete. Consumul nu a scăzut — a crescut. E o politică scumpă, nedreaptă și ineficientă. Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul — la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor”, a declarat senatoarea Victoria Stoiciu.
Potrivit acesteia, dosarele de droguri au ajuns să reprezinte 77,51% din întreaga activitate a DIICOT, structură creată pentru combaterea criminalității organizate, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal sunt simpli consumatori.
Între 2016 și 2025, numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținere pentru consum propriu (art. 4) a crescut de aproape 7 ori — de la 78 la 520. În aceeași perioadă, condamnările pentru trafic de droguri (art. 2) au crescut mult mai lent, cu aproximativ 30% (de la 672 la 873), mai spune ea.
Dezechilibrul se vede și în bani: în 2024, pentru fiecare leu alocat programelor de prevenire și asistență a consumatorilor, statul a cheltuit aproximativ 51 de lei pe componenta polițienească a represiunii.
Asociația de Psihiatrie: Consumul abuziv și dependența de droguri sunt tulburări de sănătate mintală
În 2022, în contextul unui proiect de lege privind cresterea pedepselor pentru consumul de droguri, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie atrăgea atenția că„consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât și de Asociația Americană de Psihiatrie (DSM 5)”.
„În România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990”, preciza Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie.
La rândul său, Colegiul Medicilor a susținut că adicția de orice natură reprezintă o afecțiune medicală, iar „o persoană dependentă poate să reînvețe anumite comportamente bune pentru sine, să se structureze mai bine, să înlocuiască comportamente nocive cu unele pozitive, numai prin terapie, ajutor specializat, uneori cu medicație. Din acest motiv, apreciem că incriminarea deținerii anumitor substanțe pentru consum propriu este o măsură în lipsa unor programe specializate privind tratarea dependenței acestora”.