Detaliile pe care să nu le ascunzi niciodată de medic. Informații care pot schimba diagnosticul și tratamentul 

Pacienții nu le spun întotdeauna medicilor tot ce ar trebui să știe despre sănătatea lor. Uneori, omit simptome pe care le consideră neimportante. Alteori, ascund intenționat informații despre bolile de care suferă, medicamentele pe care le iau sau obiceiurile care le pot afecta sănătatea. Teama de a fi judecați, rușinea și neîncrederea se numără printre motivele invocate. Medicii avertizează că astfel de informații omise pot duce la erori de diagnostic sau la alegerea unor tratamente nepotrivite.

„De cele mai multe ori, atunci când pacienții se adresează medicului de familie, ei se prezintă în cabinet pentru o problemă specifică. Uneori, mai ales ca urmare a avalanșei de informații din social media, pacienții vin deja cu o preconcepție legată de suferința lor. Astfel, atunci când ajung în cabinet, au deja unele așteptări legate de diagnostic. Și își redirecționează discursul pentru obținerea acelui rezultat”, explică medicul de familie Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Medicii constată că mulți pacienți omit să comunice informații relevante despre sănătatea lor. Și, cu siguranță, nu se întâmplă doar în cabinetul medicului de familie, ci și în ambulatoriu, la camera de gardă sau la consultațiile medicilor de alte specialități. 

„Am avut surpriza să constat că unii pacienți care au venit pentru o rețetă deja o primiseră de la o altă specialitate și ascundeau acest lucru. Sau, am avut cazuri ale unor pacienți care mai fuseseră bolnavi de o anumită boală, dar nu au vrut să o menționeze, dintr-o senzație de pudoare sau chiar de teama de a nu fi stigmatizați”, completează medicul de familie Gindrovel Dumitra.

Motive pentru care pacienții ascund informații medicale

Nu doar românii ascund informații de medicul lor. Un studiu american publicat în 2018, la care au participat peste 4.500 de adulți, arată că între 61% și 81% dintre respondenți ascunseseră cel puțin o dată informații relevante pentru sănătatea lor în timpul unei consultații. Principalele motive invocate au fost teama de a fi judecați sau criticați de medic și rușinea. Unii participanți nu doreau ca anumite informații să apară în dosarul lor medical.

Potrivit studiului, cei mai predispuși să ascundă informații cu bună știință sunt tinerii, femeile și persoanele cu o stare de sănătate precară. Alte cercetări sugerează că experiențele anterioare de discriminare pot contribui la neîncrederea în sistemul medical și la reticența pacienților de a comunica anumite informații, notează publicația americană Vox.

„Pacienții nu ar trebui să se simtă rușinați dacă le este greu să discute deschis cu medicul”, explică Ronald Epstein, profesor de medicină de familie la University of Rochester Medical Center, citat de Vox. Specialistul subliniază că sinceritatea este esențială pentru îngrijirea medicală, iar construirea unei relații bazate pe încredere este o responsabilitate comună a medicului și pacientului.

Chiar dacă pacientul este singurul care poate lua decizii în ceea ce privește propria-i stare de sănătate, este de datoria medicilor să-și consilieze pacienții, iar pentru a oferi recomandările potrivite, au nevoie ca aceștia să fie sinceri. Medicul trebuie să încurajeze comunicarea deschisă, explică dr. Dumitra.

„Cheia este ca pacienții să înțeleagă că le suntem parteneri în acest efort. De pildă, pot fi simptome percepute de pacient ca neimportante pentru problema cu care s-a prezentat la cabinet și, atunci, depinde de noi să îl descoasem astfel încât să extragem acele informații de care am avea nevoie și care ne-ar fi utile. În cazul în care pacientul ascunde informații cu bună știință, atunci trebuie doar să-i explicăm faptul că noi suntem parteneri și că avem nevoie de acele detalii pentru a-i da cele mai bune sfaturi legate de propria lui sănătate”, declară medicul de familie Gindrovel Dumitra.

Ce evită pacienții să spună în cabinet, de obicei

Medicii nu pot oferi cele mai bune sfaturi în lipsa unor detalii amănunțite legate de pacient. Tocmai de aceea, manifestări precum stările constante de tristețe sau experiențele de abuz ori de violență sunt doar o parte dintre lucrurile care ar trebui împărtășite medicului curant. 

La fel, medicația curentă, inclusiv eventualele suplimente alimentare sau terapii alternative, modul în care sunt respectate tratamentele, întreruperea lor din lipsa banilor sau consumul de droguri, tutun sau alcool sunt alte aspecte care pot fi informații esențiale pentru evaluarea medicală. Toate acestea pot influența, într-un fel sau altul, decizia terapeutică a clinicianului.

Un păhărel la masă este sau nu consum de alcool?

„La noi, există o mare problemă legată de alcool, de exemplu: pacientul nu-și recunoaște consumul, inclusiv din cauza unui sentiment de stigmă. Atunci când recunoaște că a consumat alcool, recunoaște că a făcut o greșeală și nu vrea să fie expus unor sfaturi care să meargă în această direcție. Recent am văzut foarte multe astfel de situații”, declară medicul de familie Gindrovel Dumitra. 

În prezent, în cabinetul său se derulează un proiect pentru depistarea afecțiunilor hepatice ca urmare a consumului de alcool, respectiv testarea AUDIT-C. „Într-o zi, dintre cei 80 de pacienți cărora li s-a administrat chestionarul, peste 60 au afirmat că nu consumă absolut deloc alcool. De multe ori, un pacient care consumă un păhărel de alcool la masă nu consideră că, de fapt, consumă alcool. Practic, atunci când răspund, oamenii se raportează la consumatorul cronic, care bea o cantitate mare de alcool. Însă, pentru noi, medicii, semnificația este diferită. Un păhărel de alcool la fiecare masă contează atunci când îndrumăm pacientul”, a punctat Gindrovel Dumitra. 

Pe de altă parte, majoritatea oamenilor nu se feresc să admită că fumează: „Nu simt aceeași rușine ca în cazul alcoolului”, explică medicul de familie. 

Medicamentele și suplimentele despre care pacienții uită să-i spună medicului

Dr. Dumitra a mai întâlnit situații în care pacientul nu spunea că ia anumite suplimente sau antiinflamatoare. Acestea puteau interacționa cu medicamentele prescrise pentru afecțiunile de care sufereau pacienții, inclusiv pentru bolile cardiovasculare.

„De foarte multe ori, în momentul în care un pacient prezintă anumite simptome, noi prioritizăm diagnosticele și apoi tratamentele, astfel încât să asigurăm schema optimă pentru acea afecțiune. Spre exemplu, un pacient care se află sub tratament pentru hipertensiune de multă vreme, dar care are și dureri articulare. Putem folosi anumite medicamente ca să calmăm durerile, dar uneori putem renunța la ele din cauza efectelor adverse. Practic, reducem schema terapeutică, astfel încât beneficiile să fie în favoarea pacientului pe termen lung. Am avut situații în care pacientul a mers totuși la farmacie și farmacistul i-a dat medicamentele de dureri fără știrea mea și i-a pus astfel în pericol starea de sănătate pe termen lung”, semnalează medicul de familie.

Potrivit acestuia, mulți pacienți tind să ascundă simptomele care necesită controale în zonele intime, pentru că se simt rușinați. „O vedem noi, bărbații medici, atunci când efectuăm control ginecologic unei femei. E valabil și pentru colegele medici, atunci când este nevoie de examinarea regiunii genitale la bărbați. Este vorba despre sentimentul de rușine. De multe ori, nu avem decât să constatăm lucrurile așa cum sunt. Noi trebuie să încercăm să-i aducem pacientului acele informații care să-l ajute să ia cea mai bună decizie privind propria stare de sănătate”, conchide medicul de familie.