Le găsești pe aproape orice etichetă. Cele 8 E-uri asociate cu un risc crescut de hipertensiune

Un studiu realizat în Franța, pe 112.000 de participanți, a identificat opt aditivi alimentari utilizați pentru conservarea produselor care au fost asociați cu un risc crescut de hipertensiune arterială. Unul dintre aceștia a fost asociat și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Cercetarea, publicată în European Heart Journal, nu demonstrează însă că aceste substanțe provoacă direct bolile respective.

Potrivit studiului, conservanții sunt adăugați în alimentele procesate din mai multe motive. Printre acestea se numără prevenirea dezvoltării bacteriilor, a mucegaiului, precum și încetinirea procesului de alterare și menținerea culorii, aromei sau a prospețimii produselor pentru o perioadă mai îndelungată de timp. 

Oamenii de știință de la instituții medicale din Franța, care au realizat studiul, au plecat de la premisa că aceste ingrediente sunt utilizate pe scară largă, iar scopul lor a fost de a identifica eventualele riscuri pentru sănătatea cardiovasculară a consumatorilor expuși pe termen lung la alimentele procesate care le conțin.

„Conservanții alimentari sunt folosiți în sute de mii de produse procesate industrial. Studiile experimentale realizate până acum sugerează că unii conservanți ar putea fi dăunători pentru sănătatea inimii, însă până în prezent nu am avut suficiente dovezi privind impactul acestora asupra oamenilor. Din câte știm, acesta este primul studiu care investighează legăturile dintre o gamă largă de conservanți și sănătatea cardiovasculară”, explică Anaïs Hasenböhler, cercetătoare în cadrul echipei de epidemiologie nutrițională de la Université Sorbonne Paris Nord și Université Paris Cité și prima autoare a studiului. 

Peste 100.000 de voluntari incluși în studiu

Datele provin din proiectul NutriNet-Santé și au inclus 112.395 de voluntari din Franța. La înscriere și apoi la fiecare șase luni, participanții au fost invitați să completeze jurnale alimentare pentru trei zile neconsecutive, în care consemnau tot ce mâncau și beau. Astfel, cercetătorii au avut la dispoziție detalii importante referitoare la dieta participanților incluși în cercetare.

Având la dispoziție aceste date, cercetătorii au analizat conservanții din produsele consumate de cei incluși în studiu. Participanții au fost urmăriți pe o perioadă medie de 7,9 ani, timp în care cercetătorii au putut observa în ce măsură participanții au dezvoltat hipertensiune sau au suferit un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau au fost diagnosticați cu alte boli cardiovasculare, inclusiv angină pectorală. Expunerea la conservanți a fost aproape universală. În primii doi ani ai studiului, 99,5% din voluntari au consumat alimente ce conțineau cel puțin unul dintre conservanții investigați, pe care specialiștii i-au împărțit în două categorii: antioxidanți și non-antioxidanți. 

Comparativ cu participanții cu cele mai mici niveluri de expunere, cei cu cel mai mare consum de conservanți cu rol antioxidant au prezentat un risc relativ de hipertensiune cu 22% mai mare. În cazul conservanților fără rol antioxidant, expunerea ridicată a fost asociată cu un risc de hipertensiune cu 29% mai mare și cu un risc de boli cardiovasculare cu 16% mai mare.

Concret, conservanții non-antioxidanți împiedică dezvoltarea bacteriilor și mucegaiului, iar cei antioxidanți încetinesc oxidarea, care poate face alimentele să-și modifice culoarea, să capete gust neplăcut sau să râncezească.

Opt conservanți s-au remarcat

Cercetătorii au analizat individual 17 aditivi conservanți consumați de cel puțin 10% dintre participanți. Dintre aceștia, opt au ieșit în evidență, fiind asociați cu un potențial risc crescut de hipertensiune: sorbatul de potasiu (E202), metabisulfitul de potasiu (E224), nitritul de sodiu (E250), acidul ascorbic (E300), ascorbatul de sodiu (E301), eritorbatul de sodiu (E316), acidul citric (E330) și extractele de rozmarin (E392).

Sorbatul de potasiu (E202) a avut cea mai puternică asociere cu hipertensiunea, cu un risc relativ cu 39% mai mare, iar acidul ascorbic a fost asociat și cu bolile cardiovasculare, se arată în studiul observațional citat.

E202 este utilizat în numeroase categorii de produse, printre care produse de panificație și patiserie ambalate, sosuri și dressinguri, băuturi aromatizate, diverse alte alimente procesate.

Unele dintre aceste substanțe se găsesc și în mod natural în alimente. De exemplu, acidul ascorbic este vitamina C, iar acidul citric se regăsește în citrice. Cercetarea a evaluat însă expunerea la aceste substanțe atunci când sunt folosite ca aditivi alimentari, nu consumul lor natural din fructe și legume. Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că alimentele bogate în vitamina C sau citricele ar crește riscul cardiovascular.

Potrivit rezultatelor, consumul unui aliment care are pe lista de ingrediente unul dintre acești conservanți nu va produce, în mod automat, hipertensiune sau boală cardiovasculară. Practic, specialiștii au identificat asocieri statistice, fără a demonstra însă că cei opt conservanți au fost direct responsabili pentru riscurile crescute de boală cardiovasculară sau hipertensiune înregistrate de participanți. Ei ar putea însă contribui, împreună cu alți factori, la amplificarea acestora. 

„Aceste rezultate sugerează că este nevoie ca autoritățile competente din Europa, respectiv din Statele Unite ale Americii, să reevalueze riscurile și beneficiile acestor aditivi alimentari, pentru o mai bună protecție a consumatorilor. Până atunci, datele noastre vin în sprijinul recomandărilor existente de a prefera alimentele neprocesate sau cât mai puțin procesate și de a evita aditivii inutili. Medicii și ceilalți profesioniști din sănătate au un rol esențial în a explica publicului aceste recomandări”, a declarat dr. Mathilde Touvier, cealaltă coordonatoare a studiului francez.

De ce conservanții ar putea afecta organismul

Cercetătorii au analizat mai multe mecanisme biologice care ar putea explica asocierile observate, însă niciunul nu a fost demonstrat direct prin această cercetare.

Unele studii experimentale sugerează că nitriții ar putea favoriza stresul oxidativ, un proces în care dezechilibrul dintre moleculele reactive și mecanismele de apărare ale organismului poate contribui la deteriorarea celulelor și a țesuturilor.

Alte cercetări, realizate în laborator sau pe animale, indică posibile efecte ale anumitor aditivi asupra funcționării celulelor, secreției de insulină și sensibilității la insulină. Aceste modificări ar putea influența metabolismul glucozei și, indirect, sănătatea cardiovasculară.

Autorii subliniază însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă aceste mecanisme se produc și la oameni, în condițiile consumului obișnuit de aditivi alimentari.

Studiul are însă și limite. Fiind observațional, nu poate demonstra o relație de cauzalitate. În plus, participanții au fost voluntari, majoritatea femei (78,7%). Deși analizele au ținut cont de numeroși factori, inclusiv de consumul de alimente ultraprocesate, nu poate fi exclusă complet influența altor caracteristici ale alimentației și stilului de viață.