Skip to content
Vocile Economiei

Trei luni în plus la muncă, aceeași distanță de prosperitate. Capcana orelor lucrate în România

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România e în grupul țărilor europene cu cele mai multe ore lucrate. Salariații români au, la egalitate cu cei ciprioți, cea mai lungă săptămână de lucru obișnuită din UE. Rămâne întrebarea pe care cifrele nu o pot lămuri: ce iese din toate aceste ore.

Un german lucrează în medie 1.335 de ore pe an, iar un român 1.826, potrivit datelor Universității din Groningen și Our World in Data. Sunt 491 de ore în plus, adică vreo douăsprezece săptămâni de câte 40 de ore. Pe scurt, un român muncește în fiecare an cam trei luni mai mult decât un german.

Germania nu e o excepție. La coada clasamentului sunt Danemarca, Norvegia, Suedia, Austria și Țările de Jos, adică exact economiile bogate pe care România le ia de obicei drept model. Dintre cele 24 de state membre UE incluse în setul de date, România are a patra cea mai mare medie anuală, după Croația, Grecia și Cipru. Dacă adăugăm și țările din afara Uniunii, peste noi mai sunt Albania, Serbia, Republica Moldova și Armenia.

Săptămâna de 40 de ore, normă aproape universală doar în Est

Datele europene pe 2025 arată același lucru din alt unghi. În medie, un european între 20 și 64 de ani a lucrat efectiv 35,9 ore pe săptămână la locul de muncă principal.

La nivelul UE, cei mai mulți angajați, 37,6%, au lucrat între 40 și 44,5 ore pe săptămână. În România însă intervalul acesta e aproape singura variantă: în el se încadrează 75,5% dintre cei care muncesc. E a treia cea mai mare pondere din Uniune, după Bulgaria (82,8%) și Letonia (77,1%). În Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța și Irlanda, majoritatea lucrează între 35 și 39,5 ore.

Acest text este un fragment din newsletterul „Economix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Poți să te abonezi la Economix aici:

Cel mai clar se vede diferența la orele lucrate de obicei de salariați. Statisticile europene folosesc acest indicator pentru că, spre deosebire de orele efectiv lucrate într-o anumită săptămână, nu e afectat de concedii sau absențe medicale. România și Ciprul sunt singurele țări din UE în care salariații lucrează în mod obișnuit peste 40 de ore pe săptămână, mai exact 40,1 ore. Media europeană este de 36,6 ore. Un salariat olandez lucrează în mod obișnuit 32,1 ore, deci un român lucrează în medie exact opt ore în plus, o zi întreagă de lucru, în fiecare săptămână.

Anomalia: salariatul muncește mai mult decât cel pe cont propriu

Pe ansamblul Europei, cine lucrează pentru sine lucrează mai mult. Patronii cu angajați au în medie 46,4 ore pe săptămână, cei care lucrează pe cont propriu, fără angajați, 39,7 ore, iar salariații 36,6 ore. În Belgia, de exemplu, cei pe cont propriu lucrează opt ore pe săptămână mai mult decât salariații (43,2 față de 35,2).

România e una dintre puținele țări în care e invers, alături de Cipru, Letonia, Estonia și Lituania. Aici salariații lucrează în mod obișnuit mult mai multe ore decât cei care muncesc pe cont propriu. Datele nu explică de ce. Diferența ar putea ține de cine lucrează pe cont propriu în fiecare țară, de normele contractuale sau de felul în care oamenii își raportează programul.

Unde e capcana statistică

Datele de mai sus trebuie citite cu o precauție. Mediile anuale din setul Groningen includ toți cei care muncesc, adică salariați și independenți, cu normă întreagă sau parțială. Așadar, o țară cu mulți angajați part-time va avea o medie mai mică, chiar dacă cei cu normă întreagă lucrează la fel de mult ca în alte părți. Germania și Țările de Jos coboară în clasament și din acest motiv, nu doar pentru că săptămâna de lucru e mai scurtă.

Ponderea mare a celor care lucrează 40–44,5 ore sugerează că în România varianta part-time e mult mai rar folosită. Cu alte cuvinte, un loc de muncă în România înseamnă aproape întotdeauna normă întreagă. Nu e neapărat un semn de hărnicie. Poate fi și un semn că piața muncii e rigidă și le oferă puține opțiuni celor care ar vrea sau ar avea nevoie să lucreze mai puțin.

Diferențele dintre femei și bărbați arată ceva asemănător. În UE, bărbații cu normă întreagă lucrează 39,4 ore pe săptămână, iar femeile 37,6. În Irlanda, Țările de Jos și Grecia diferența trece de trei ore. Letonia și Bulgaria, două economii din Est, au diferențele cele mai mici, sub o jumătate de oră. Altfel spus, unde norma de 40 de ore e regula pentru toată lumea, lucrează la fel de mult și bărbații, și femeile.

Ce înseamnă, de fapt, mai multe ore

În Europa, cine lucrează mai mult nu e neapărat mai bogat, iar datele arată mai degrabă invers. Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru, Țările de Jos, Danemarca, Germania și Austria, sunt și printre cele mai prospere de pe continent. Cele cu cele mai multe ore, Grecia, Croația, România și Balcanii din afara UE, au venituri mai mici.

Asta nu înseamnă că mai puține ore aduc prosperitate. Cel mai probabil, legătura e inversă: economiile care produc multă valoare pe oră își permit să lucreze mai puțin. Pentru România, întrebarea relevantă nu e dacă românii muncesc destul, pentru că datele arată că muncesc mai mult decât aproape oricine din Uniune. Întrebarea e cât produce fiecare dintre aceste ore și de ce nu produce mai mult.

Surse: date privind orele de muncă în UE în 2025, salariați și independenți între 20 și 64 de ani, locul de muncă principal; Universitatea din Groningen, prin Our World in Data, Eurostatore lucrate anual per persoană ocupată.