România a primit, în ultimii cinci ani, cel mai mare val de bani europeni din istoria ei. Cu toate acestea, economia a crescut, în medie, cu doar aproximativ 1% pe an.
Pentru Laurian Lungu, cofondator al think tank-ului Consilium Policy Advisors Group, aceste lucruri spun aproape tot. „Asta îți arată că economia reală stă mult mai rău. Pentru că fără aceste fonduri, cine știe unde am fi fost”, spune economistul, într-o discuție cu HotNews.
Economistul spune că România se află în fața unui „perete fiscal”, iar acum guvernul ar trebui să aibă în vedere trei lucruri pentru a atrage investițiile.
Evaluarea economistului vine într-un moment-cheie: noul guvern condus de Luca Niculescu a primit votul Parlamentului, după aproape șase luni de criză politică, iar agențiile de rating vor reevalua România la începutul lui 2027.
Cum a pierdut România din competitivitate
În ziua când a primit votul parlamentului Luca Niculescu a promis „bani și investiții”. Investitorii vin însă cu prudență, pentru că România a pierdut masiv din competitivitate, „iar competitivitatea se pierde în ani de zile, nu se pierde peste noapte”, spune economistul.
Laurian Lungu macroeconomist
Potrivit acestuia, traiectoria a început după pandemie și s-a accelerat recent. „Am avut acel impuls fiscal mare în anul 2024, cu creșterea salariilor. Pe urmă, am avut și un leu puternic, care nu prea ne-a ajutat. La toate acestea se adaugă instabilitatea politică, deficitele mari și vulnerabilitățile demografice”, explică Lungu.
Mecanismul e simplu pentru un investitor străin, explică el. Salariul minim a împins în sus toată grila de salarii, taxele pe muncă au crescut, iar serviciile publice nu compensează. „Ai un ecosistem, care nu-ți oferă servicii publice la calitatea celor de afară și, pe de altă parte, ai niște costuri care îți tot cresc”, spune economistul.
Fiscalitatea pe muncă nu e mult sub cea din Vest, recunoaște Lungu, și tocmai aici e problema. Orice investitor se întreabă: „Ce-mi oferă mie România ca avantaj competitiv pentru a veni aici?”, spune el.
În ce direcție ar trebui să se uite guvernul
Economistul crede că măsurile anunțate de guvern pentru a reține aici producția sunt „doar o cârpeală”.
Lungu spune că guvernul ar trebui să se concentreze pe trei lucruri .
Primul este reducerea taxelor pe muncă, dar nu imediat: „Trebuie să ai o strategie. Astăzi este dificil să o faci. Asta poate din jumătatea lui 2027–2028 poți să te gândești”.
Al doilea este energia: „Este foarte scumpă. Pentru cine vrea să producă în România, se uită și fuge imediat de aici”.
Al treilea este cercetarea și inovarea, „care la noi nu a fost sprijinită deloc”. Statul, spune el, trebuie să aleagă nișe și să construiască în jurul lor un ecosistem de companii, pentru că „asta este rolul statului, să dea acest framework”.
Majorarea TVA: singura măsură care a funcționat
Lungu a susținut public majorarea TVA ca instrument de consolidare și nu se dezice. „Am susținut-o, am susținut practic numai creșterea de TVA în mare, nimic altceva din setul de măsuri luate”, spune el. O analiză recentă a think tank-ului său arată că în ultimul an majorarea TVA „este singura măsură care a dus la creșterea veniturilor bugetare”.
Eșecul stă în ce nu s-a făcut în paralel. „Nu poți să crești o taxă când tu știi că ai o evaziune fiscală mare. Bun, poți să o crești, dar nu vei strânge atât de mult cât ți-ai planificat.” Decalajul de colectare la TVA a rămas, iar câștigul din lupta cu evaziunea este „foarte, foarte mic”. Polonia și Bulgaria arată că se poate: „Au vrut să facă, au făcut. Sigur, durează ceva ani, dar poți să o faci.”
O nouă majorare a TVA ar fi însă o greșeală. „Apare această oboseală a populației”, spune Lungu, iar oportunitatea a trecut: decizia trebuia luată o singură dată, calculat, „și în momentul ăla să termini cu TVA-ul”.
„Suntem la fel în fața unui perete”
România a depășit punctul în care taxe mai mari aduc bani mai mulți, spune Laurian Lungu. „Dacă mai impozitezi ceva, aduci mai puțin bani la buget decât plănuiești. Practic pierzi din veniturile totale pe buget la ora actuală, dacă mai crești taxe”, spune el.
Concluzia e categorică: „Suntem la fel în fața unui perete. […] Pe partea de venituri nu mai e loc. Efectiv, nu mai e loc.”
Execuția bugetară complică însă imaginea. Veniturile au crescut cu 11,8% în primele nouă luni, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 24,4% la 25,4%. Într-o economie care s-a contractat în primul semestru, o parte din acest salt vine din inflație și din măsurile deja adoptate, nu din baza de impozitare.
Critica sa vizează felul în care a fost construită consolidarea fiscală. „Noi am impozitat în 2024 absolut tot. Și consum, și forță de muncă, și capital”. Efectele se cumulează: creșterea TVA împreună cu cea a CASS reduce salariul net și scumpește bunurile în același timp.
Ce ar face Lungu ca ministru de Finanțe
Soluțiile sunt cele clasice: comasare, eficientizare, reducerea cheltuielilor de operare și reforma administrativ-teritorială. Aceasta din urmă durează ani, dar „trebuie să o începi”.
Pe partea de venituri, Lungu ar merge în sens invers față de ultimii doi ani: „Aș reduce CASS-ul, aș reduce impozitele pe dividende”. Argumentul pentru dividende ține de structura economiei: pentru multe firme mici, dividendul e „un mod de subzistență”, iar o taxă mai mare poate închide firme care aveau unu, doi, trei angajați pe care statul îi impozita.
Examenul din februarie
România are rating BBB− cu perspectivă negativă atât la S&P, care l-a reconfirmat la începutul lui octombrie, cât și la Fitch, care l-a reconfirmat în iulie. Este ultima treaptă înainte de categoria speculativă.
Lungu nu împărtășește optimismul ministrului Nazare privind o îmbunătățire a perspectivei în 2027, cel puțin nu la începutul anului. „După mine, probabilitatea mai mare a unei scăderi a ratingului o văd mai mare anul viitor, decât a fost acum, în toamnă”.
Agențiile vor avea atunci pe masă datele finale pentru 2026, iar guvernul are, cel mult două luni de acțiune. Condiția minimă e aritmetică. „Noi nu ne putem permite nicicum un deficit bugetar mai mare la anul decât cel cu care vom încheia 2026”, spune Lungu. Pentru sfârșitul lui 2027, ținta ar trebui să fie „undeva la minus 5 și ceva”.
În fond, spune Lungu, direcția contează mai mult decât cifra exactă, mai ales dacă economia revine pe creștere, „oricât de firavă ar fi ea”.
Prima condiție, observă și el, este ca țara să aibă buget pentru 2027. Restul ține de ceea ce Lungu numește încredere: firmele mici, mijlocii și chiar cele mari au nevoie să vadă o perspectivă de creștere, „iar ăsta este rolul guvernului practic”.
O economie care stă pe loc, cu prețurile în mișcare
Datele publicate de INS pe 9 octombrie arată că PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primul. Față de aceeași perioadă din 2025, economia e cu 1,9% mai mică în seria ajustată sezonier. Pe întregul semestru, scăderea e de 0,6% în seria brută și de 1,6% în cea ajustată.
Prețurile, în schimb, nu stagnează. Inflația anuală a urcat în septembrie la 6,61%, de la 6,17% în august, cu serviciile în creștere de 11,12%. BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și a avertizat că inflația va reveni pe o pantă ascendentă spre finalul anului, din cauza carburanților și a energiei. Este combinația de care se tem toți bancherii centrali: creștere zero, inflație peste 6%.
Piața muncii a început să simtă răcirea. Potrivit datelor Ministerului Muncii, la sfârșitul lui iunie 2026 erau cu peste 185.000 de salariați mai puțini decât media anului 2024, iar industria prelucrătoare a pierdut, potrivit INS, 51.600 de locuri de muncă în aproximativ un an și jumătate. Rata șomajului a ajuns la 6,4% în august.
Singurul indicator care s-a mișcat în direcția bună este deficitul. După nouă luni, Ministerul Finanțelor raportează un minus de 78,52 miliarde de lei, adică 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025. Veniturile au crescut cu 11,8%, cheltuielile cu 5,5%. Țina pentru întregul an, asumată de guvernul Bolojan în fața agențiilor de rating, este de 6,2% din PIB; S&P estimează 6,25%.
Pe acest fundal, Parlamentul a votat pe 20 octombrie guvernul Luca Niculescu, cu 280 de voturi, după ce cabinetul Bolojan fusese dărâmat prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Alexandru Nazare rămâne la Finanțe. Programul de guvernare promite rectificarea bugetului fără creșterea deficitului, tăieri de cheltuieli, combaterea evaziunii și aducerea sub control a datoriei publice, care a trecut de 60% din PIB.