O tumoră cerebrală de 6 cm poate fi operată printr-o deschidere de numai 3 cm. Cum este posibil

Progresele tehnologice au schimbat radical modul în care sunt operate tumorile cerebrale, inclusiv cele aflate în regiuni greu accesibile. De exemplu, o tumoră cerebrală de 6 centimetri poate fi îndepărtată, în anumite condiții, printr-o deschidere de numai 3 centimetri în craniu. Deși cele mai mari temeri ale pacienților sunt legate de tumorile maligne, unele dintre cele mai dificile intervenții sunt cele pentru formațiuni benigne, explică dr. Alin Iova, medic neurochirurg la Spitalul MedLife Medici’s, specializat în neuro-oncologie și chirurgia bazei craniului.

Diagnosticul unei formațiuni la nivelul creierului este adesea însoțit de teama că o intervenție chirurgicală ar putea afecta vorbirea, memoria, mișcarea sau alte funcții esențiale. Contrar percepției generale, riscurile nu depind doar de tipul tumorii, ci și de dimensiunea și mai ales de localizarea ei. Dr. Alin Iova, care și-a făcut pregătirea profesională în Germania și profesează și în Austria, explică de ce unele tumori considerate benigne pot fi extrem de dificil de operat, cum ajută tehnologiile moderne la protejarea structurilor cerebrale și ce înseamnă, dincolo de îndepărtarea tumorii, o intervenție reușită.

De ce o tumoră benignă poate fi extrem de periculoasă: o operație de peste 15 ore

În majoritatea situațiilor, termenul „benign“ este asociat cu un prognostic favorabil și este privit cu mai mult optimism. În cazul creierului, situația este mai complexă. O formațiune benignă poate crește lent, nu invadează țesuturile și nu metastazează în același mod ca un cancer, însă poate comprima structuri nervoase esențiale sau vase importante. Dacă se află într-o regiune profundă, îndepărtarea ei poate presupune riscuri considerabile.

„Când auzi tumoră benignă, te gândești că este ceva bun. Dar în neurochirurgie lucrurile sunt mult mai complexe. Prin simplul fapt că localizarea poate fi una foarte profundă, tumora nu mai este benignă din perspectiva riscurilor. Este foarte dificil de abordat și uneori nu se poate îndepărta în totalitate“, explică dr. Iova.

Medicul își amintește unul dintre cele mai dificile cazuri pe care le-a operat: un pacient în vârstă de 58 de ani, cu un ependimom localizat la nivelul trunchiului cerebral, într-o regiune aflată la granița dintre creier și măduva spinării. Formațiunea era mare și aderentă la structurile din jur, ceea ce transforma intervenția într-una cu risc foarte ridicat.

Operația a început în jurul orei 8.30 dimineața și s-a încheiat aproape de miezul nopții. „A fost cea mai dificilă operație. Era o tumoră foarte mare, foarte aderentă, într-o localizare extrem de complexă, cu un risc enorm. Din fericire, pacientul a supraviețuit. A rămas cu o hemipareză, dar după recuperare a reușit să meargă din nou. Acum se deplasează cu bastonul, dar este pe picioarele lui“, povestește medicul.

Cazul ilustrează una dintre cele mai mari provocări ale neurochirurgiei: îndepărtarea unei formațiuni fără afectarea structurilor de care depind funcțiile vitale și autonomia pacientului. Tocmai această nevoie de precizie a dus la dezvoltarea unor tehnologii și tehnici operatorii care permit accesul în regiuni tot mai dificile, uneori prin deschideri mult mai mici decât în trecut.

Cum pot fi îndepărtate tumori cerebrale de 6 cm prin deschideri de numai 3 cm

Neuronavigația, microscoapele operatorii de înaltă performanță și endoscopia se numără printre instrumentele care au schimbat practica neurochirurgicală, explică dr. Iova. Acestea îl ajută pe chirurg să localizeze cu precizie formațiunea, să vizualizeze structurile din jur și să aleagă un traseu de acces care să reducă, pe cât posibil, lezarea țesuturilor sănătoase.

Neuronavigația folosește imaginile obținute prin investigații preoperatorii pentru a-l ajuta pe chirurg să se orienteze în interiorul craniului și să localizeze cu precizie structurile anatomice. Microscopul operator oferă o imagine mărită și detaliată a câmpului chirurgical, iar endoscopul permite vizualizarea unor regiuni profunde prin căi de acces înguste. „Filosofia mea este cea minim invazivă. Inciziile sunt mult mai mici decât erau odată. Chiar dacă ai o tumoră care depășește 5-6 centimetri, în anumite situații o poți îndepărta printr-o deschidere de 2-3 centimetri“, detaliază dr. Alin Iova.

Cum este posibil ca medicul să extragă o formațiune mai mare decât deschiderea realizată în craniu? Neurochirurgul explică faptul că tumora nu trebuie îndepărtată neapărat într-o singură bucată. „Se îndepărtează țesutul tumoral din mijloc, iar tumora își reduce volumul. Astfel poate fi extrasă printr-un abord mai mic. Înainte exista ideea că incizia și craniotomia trebuie să fie cel puțin la fel de mari ca tumora. Acum tehnicile s-au perfecționat“, explică specialistul.

Avantajul abordurilor minim invazive este reducerea traumatizării țesuturilor din jurul tumorii, iar în cazurile selectate corespunzător, acestea pot contribui la o recuperare mai ușoară și la reducerea unor complicații asociate intervenției. Totuși, o incizie mai mică nu înseamnă automat o operație mai simplă sau mai sigură. Dimpotrivă, spațiul restrâns în care trebuie să lucreze chirurgul poate face intervenția mai dificilă din punct de vedere tehnic. „Este mult mai dificil, pentru că lucrezi prin coridoare mai înguste. Ai nevoie de experiență pentru a aborda această tehnică“, subliniază neurochirurgul.

Nu toate tumorile pot fi operate prin incizii mult mai mici decât dimensiunea lor. Alegerea tipului de intervenție depinde de localizarea formațiunii, de dimensiunile acesteia și de raporturile cu vasele de sânge și structurile nervoase importante, iar prioritatea chirurgului rămâne îndepărtarea tumorii în condiții de siguranță, subliniază dr. Iova.

Potrivit neurochirurgului, cu cât o formațiune este depistată mai devreme, cu atât șansele de reușită a intervenției chirurgicale sunt mai mari. Specialistul subliniază că nu toate formațiunile cerebrale provoacă simptome evidente, care să trimită pacientul rapid la medic, iar unele sunt descoperite întâmplător, în timpul investigațiilor pentru alte probleme medicale.

Primele simptome ale unei tumori cerebrale. Ce fel de dureri de cap le pot anunța?

Durerea de cap este unul dintre simptomele care îi determină pe pacienți să solicite un consult neurologic, însă, luată separat, nu indică neapărat existența unei tumori. „Simptomul general este durerea de cap, în termeni medicali – cefaleea, dar acesta este un simptom nespecific. Mai rar se pune diagnosticul doar pe baza cefaleei“, explică neurochirurgul.

Pe măsură ce o formațiune intracraniană crește, poate pune presiune asupra țesuturilor din jur sau poate perturba activitatea unor regiuni ale creierului. În funcție de localizare, pot apărea crize epileptice, tulburări de vedere, greață, vărsături sau alte manifestări neurologice. Medicul atrage atenția în special asupra simptomelor asociate creșterii presiunii intracraniene, printre care se pot număra cefaleea, greața și vărsăturile. În unele situații, vărsăturile pot apărea dimineața și pot fi bruște, fără greață prealabilă.

Există și tumori care se manifestă prin simptome foarte specifice. De exemplu, formațiunile din regiunea hipofizei pot comprima structurile implicate în vedere și pot determina pierderea vederii periferice. „Tulburările de vedere pot să apară în cazul tumorilor de la baza craniului, cum sunt unele adenoame hipofizare“, precizează dr. Iova.

Majoritatea pacienților nu ajung direct la neurochirurg. Ei sunt evaluați inițial de neurolog, oftalmolog, medic ORL sau de specialiști în medicină internă, care recomandă investigații suplimentare în cazul simptomelor care ridică suspiciunea unei probleme intracraniene.

Tumori benigne confundate cu depresia postpartum

Există însă și situații în care pacientul nu prezintă manifestări care să sugereze o tumoră cerebrală. Formațiunea poate fi descoperită întâmplător, la un examen RMN sau CT efectuat pentru o altă problemă medicală. „Da, se întâmplă să descoperim întâmplător un proces intracranian. Pacientul vine pentru altă problemă, are anumite simptome care nu sunt foarte specifice, iar în urma investigațiilor descoperim și o formațiune la nivelul sistemului nervos central“, povestește neurochirurgul.

Un exemplu îl reprezintă meningioamele, tumori care se dezvoltă din meningele ce învelește creierul și măduva spinării. Multe sunt benigne și cresc lent, dar unele pot ajunge la dimensiuni importante înainte să fie diagnosticate.

Dr. Iova povestește că a întâlnit inclusiv paciente la care modificările de comportament sau manifestările psihice apărute după naștere au fost atribuite inițial depresiei postpartum, până când o investigație imagistică a identificat o formațiune intracraniană. Aceste situații sunt rare, iar depresia postpartum are, de regulă, alte cauze. Totuși, exemplele arată cât de diferit se poate manifesta o afecțiune neurologică și cât de importantă este investigarea simptomelor atipice.

Ar trebui să facem preventiv un RMN cerebral, chiar dacă nu avem simptome?

Posibilitatea de a descoperi o tumoră înainte de apariția simptomelor ridică o întrebare importantă: ar fi util ca persoanele sănătoase să efectueze periodic investigații RMN cerebrale sau RMN whole body, care să includă și creierul? Această ipoteză este dezbătută în lumea medicală după ce Andrew Huberman, neurocercetător celebru american, a sugerat utilitatea RMN-ului pentru tot corpul în clipurile sale de pe rețelele sociale. 

Răspunsul neurochirurgului Alin Iova este nuanțat. „Da și nu“, spune specialistul, explicând că beneficiul identificării precoce a unor formațiuni cerebrale depinde foarte mult de tipul tumorii. În cazul unor formațiuni benigne, descoperirea lor înainte de apariția complicațiilor poate permite monitorizarea sau planificarea tratamentului. În cazul tumorilor maligne foarte agresive, situația este mult mai complicată.

Neurochirurgul oferă exemplul glioblastomului, una dintre cele mai agresive tumori cerebrale primare la adulți. „Chiar dacă aș face acum un RMN și aș descoperi o tumoră foarte mică, de mărimea unui bob de mazăre sau chiar mai mică, tot nu vorbim despre vindecare completă. Există posibilități de tratament, iar supraviețuirea poate fi prelungită, dar deocamdată nu există curabilitate totală“, explică specialistul.

Glioblastomul are o evoluție rapidă, iar celulele tumorale pot infiltra țesutul cerebral aparent sănătos, ceea ce face extrem de dificilă eliminarea completă a bolii prin intervenție chirurgicală. De aceea, simpla descoperire a unei tumori foarte mici nu înseamnă neapărat că aceasta poate fi vindecată.

În prezent, RMN-ul cerebral nu este recomandat ca investigație de screening de rutină pentru toate persoanele fără simptome și fără factori de risc specifici. În schimb, atunci când există manifestări neurologice care necesită clarificare, imagistica poate avea un rol esențial în stabilirea diagnosticului.

Chiar și atunci când este indicată intervenția chirurgicală, obiectivul nu este întotdeauna îndepărtarea completă a tumorii, spune neurochirurgul Alin Iova. Esențiale sunt, însă, protejarea funcțiilor neurologice și păstrarea autonomiei pacientului.

„Calitatea vieții este cel mai important lucru“

Dincolo de complexitatea tehnică a unei operații, dr. Iova vorbește despre una dintre cele mai dificile responsabilități ale medicului: comunicarea diagnosticului și a prognosticului, mai ales atunci când posibilitățile de tratament sunt limitate.

„Mesajul trebuie transmis clar, concis, dar cu empatie. Pacientul trebuie să înțeleagă gravitatea bolii. Nu trebuie să-l ducem cu zăhărelul, dar nici să-i transmitem vestea într-un mod lipsit de sensibilitate“, spune neurochirurgul.

Pentru pacienții cu tumori avansate, obiectivul tratamentului nu este întotdeauna vindecarea. Uneori, intervenția urmărește reducerea presiunii asupra creierului, atenuarea unor simptome sau păstrarea autonomiei pentru cât mai mult timp. 

Medicul povestește și cazul unui pacient român, în prezent în vârstă de aproximativ 38-39 de ani, pe care l-a operat în urmă cu trei ani pentru un gliom cu grad scăzut de malignitate. Intervenția a permis îndepărtarea completă a formațiunii vizibile, iar pacientul continuă să efectueze controale RMN periodice. „Ținem legătura și acum. Îmi scrie în continuare. Dacă un pacient este operat la 40 de ani și după 20 de ani nu are recidivă, eu consider că este deja un succes“, spune neurochirurgul.

Tumorile cu grad scăzut de malignitate pot avea o evoluție îndelungată, însă necesită supraveghere, deoarece există posibilitatea recidivei sau a progresiei. Pentru dr. Iova, cea mai mare satisfacție profesională nu este legată exclusiv de performanța tehnică a unei operații, ci de felul în care pacientul reușește să trăiască după intervenție. „Satisfacția este că ai făcut tot ce era posibil, că pacientul este bine și are o evoluție favorabilă. Chiar și atunci când vorbim despre tumori maligne care nu pot fi vindecate complet, cel mai important este să îi îmbunătățești calitatea vieții. Dacă nu poate reveni exact la viața de dinainte, măcar să ajungă la un nivel la care să aibă confort și autonomie“, conchide medicul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife