Primele semne ale cataractei pot apărea chiar de la 40 de ani. Modificările de vedere pe care mulți le pun pe seama îmbătrânirii

Cataracta este asociată, de obicei, cu vârsta înaintată, însă modificările cristalinului care duc la apariția afecțiunii pot apărea încă din jurul vârstei de 40 de ani. Primele semne sunt adesea greu de recunoscut: farurile mașinilor devin deranjante noaptea, pentru citit avem nevoie de mai multă lumină, iar culorile par mai șterse. 

Cataracta apare atunci când cristalinul, lentila naturală a ochiului, își pierde transparența. Favorizată de înaintarea în vârstă, afecțiunea se instalează treptat și poate duce, în timp, la pierderea vederii. Deși este diagnosticată frecvent după 60 de ani, procesul de opacifiere a cristalinului poate începe în jurul vârstei de 40 de ani. Primele modificări sunt subtile și apar pe măsură ce proteinele din cristalin își schimbă structura și se acumulează în aglomerări care îi reduc transparența. 

Faptul că boala progresează lent face ca, de multe ori, persoanele afectate să ignore semnalele și să amâne consultul oftalmologic, a subliniat Isa Mohammed, directoare a programului dedicat rezidenților în oftalmologie la Institutul de Medicină Johns Hopkins, citată într-un articol publicat de „The Washington Post“. 

În România, diagnosticul și tratamentul cataractei reprezintă o problemă. Țara noastră se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în privinţa numărului de operaţii de cataractă raportat la populaţie, cu 389,4 de operaţii la suta de mii de locuitori în 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.

Simplul control al dioptriilor nu este suficient

Modificările vederii asociate cataractei pot trece mult timp neobservate sau pot fi puse pe seama înaintării în vârstă. Tocmai de aceea, consultațiile oftalmologice periodice sunt importante, chiar și atunci când o persoană consideră că vede suficient de bine. În plus, un control complet poate identifica și alte afecțiuni oculare, unele dintre ele capabile să producă pierderi ireversibile ale vederii dacă nu sunt diagnosticate la timp.

„În stadiile incipiente ale unor boli serioase, vederea este bună. Abia în stadii avansate încep să se resimtă simptomele“, explică dr. Elena Avram, medic primar oftalmolog specializat în oftalmogenetică, de la Hyperclinica MedLife Titan.

Medicul atrage atenția că unele persoane ajung la oftalmolog abia după ce vederea le-a fost serios afectată, deși anumite boli pot fi depistate înainte de apariția simptomelor. „Problema cea mai mare este că pacienții vin când au pierdut deja vederea. Ideal este să depistăm aceste boli înainte de debut sau în stadii foarte timpurii. Este important să-ți cunoști din timp riscul de a dezvolta boli care pot duce la orbire, pentru că astfel poți lua rapid măsurile care întârzie sau chiar previn problemele grave de vedere“, explică medicul.

De aceea, evaluarea vederii nu ar trebui să se limiteze la stabilirea dioptriilor. „Opticianul se uită doar la dioptrii. Refractometria reprezintă doar 10% din consultul oftalmologic“, completează dr. Elena Avram.

Condusul seara devine o provocare

Unele dintre primele manifestări ale cataractei devin evidente în timpul condusului pe timp de noapte. Persoanele afectate pot observa că farurile mașinilor din sens opus le deranjează mai mult decât înainte sau că luminile par înconjurate de halouri. Această senzație apare pentru că opacifierea cristalinului face ca lumina să pară „împrăștiată“, în loc să formeze o imagine clară.

Unele persoane ajung să nu mai conducă noaptea din cauza acestei dificultăți, spune dr. Mohammed, citată de „The Washington Post“. Multe nici nu-și dau seama că problema este cauzată de cataractă, completează specialista, ci asociază dificultățile de vedere cu procesul normal de înaintare în vârstă.

Vederea pare bună, dar imaginile nu mai sunt la fel de clare

Unele persoane observă că imaginile nu mai sunt la fel de clare ca înainte, deși la testarea acuității vizuale reușesc să distingă corect literele de pe panou. Acest lucru se poate întâmpla deoarece cataracta poate afecta perceperea contrastelor și calitatea imaginii chiar înainte ca scăderea acuității vizuale să devină evidentă.

Vederea încețoșată nu indică însă întotdeauna cataractă. O altă cauză poate fi sindromul de ochi uscat, întâlnit frecvent în jurul menopauzei, când modificările hormonale pot afecta filmul lacrimal. De asemenea, dificultățile de focalizare pot apărea din cauza prezbiopiei, o modificare obișnuită asociată cu înaintarea în vârstă, care începe, de regulă, după 40 de ani. Aceasta apare atunci când cristalinul își pierde treptat flexibilitatea, îngreunând focalizarea obiectelor apropiate. Un semn caracteristic este nevoia de a ține cartea sau telefonul mai departe de ochi pentru a distinge cuvintele.

Un consult oftalmologic complet poate ajuta la identificarea cauzei tulburărilor de vedere. În anumite situații, medicul recomandă și dilatarea pupilei cu ajutorul unor picături, pentru a examina mai bine structurile interne ale ochiului. „Fără testul cu picături vedem doar o mică parte din ochi, aproximativ 30%. Pentru a vedea structurile profunde trebuie să dilatăm pupila. De aceea, eu le recomand pacienților să nu refuze testul cu picături“, explică medicul. 

Mai multă lumină pentru citit

Dacă o persoană începe să folosească o lumină mai puternică atunci când citește sau să mărească luminozitatea ecranului telefonului, o explicație ar putea fi reducerea transparenței cristalinului. 

Însă nevoia de mai multă lumină la citit poate fi și un simptom al prezbiopiei. Principala diferență dintre ele este că, în timp ce prezbiopia poate fi corectată cu ajutorul ochelarilor de citit, vederea încețoșată ca simptom al cataractei ajunge într-un stadiu în care nu mai poate fi corectată cu ajutorul ochelarilor.

Explicația, potrivit specialiștilor, este că, pe măsură ce cristalinul devine tot mai opac, o cantitate mai mică de lumină ajunge în partea posterioară a ochiului, ceea ce îngreunează vederea în condiții de lumină slabă. 

De asemenea, persoanele de peste 40 de ani pot avea nevoie de schimbarea frecventă a rețetei de ochelari pentru vederea de aproape, pe măsură ce se instalează prezbiopia. Însă dacă e nevoie de modificarea ochelarilor pentru distanță, acesta poate fi un alt semnal de alarmă că începe să se instaleze cataracta. 

Culorile își pierd din intensitate

Debutul cataractei poate afecta și modul în care percepem culorile și contrastele. Persoanele care constată scăderea intensității culorilor sau că obiectele capătă o nuanță gălbuie sau maronie, ca o fotografie sepia, ar trebui să meargă la un control oftalmologic amănunțit.

După vârsta de 40 de ani, sunt recomandate controale oftalmologice periodice, chiar și în absența simptomelor. Frecvența acestora depinde de vârstă, de istoricul medical și de factorii individuali de risc. Orice modificare persistentă a vederii justifică însă un consult, fără a aștepta următoarea examinare de rutină.

Nu toate persoanele care primesc diagnosticul de cataractă au nevoie imediat de o intervenție chirurgicală. În stadiile incipiente, schimbarea ochelarilor sau folosirea unei lumini mai puternice la citit pot ajuta la compensarea dificultăților de vedere. Atunci când simptomele ajung să afecteze activitățile zilnice, precum cititul sau condusul, medicul poate recomanda operația de cataractă, prin care cristalinul opacifiat este înlocuit cu unul artificial. Intervenția poate restabili vederea afectată de cataractă, însă rezultatul depinde și de prezența altor boli oculare.