Skip to content
Economie

Următorul șoc care ar putea șterge de pe harta lumii o economie de mărimea Mexicului

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Având în vedere pierderile economice anuale cauzate de actualul fenomen El Niño care amenință să șteargă complet de pe harta lumii o economie de mărimea Mexicului (peste 2 trilioane de dolari) omenirea se confruntă cu o criză climatică și umanitară fără precedent, scrie Naftemporiki. Fenomenele meteorologice extreme care au loc simultan în diferite părți ale planetei nu mai sunt incidente izolate, ci preludiul unei dereglementări sistemice care testează rezistența pieței globale și a populațiilor cele mai vulnerabile.

Inundațiile din sud-vestul Statelor Unite, ploile torențiale fără precedent care lovesc America de Sud și seceta devastatoare care afectează Asia de Sud-Est sunt dor câteva exemple.

Omenirea privește cu sufletul la gură cum El Niño, fenomenul climatic care perturbă modelele meteorologice la nivel mondial și amenință să prăbușească producția agricolă, se intensifică.

Potrivit actualizării NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration– Agenția americană pentru oceane și atmosferă, responsabilă cu prognozele meteo, monitorizarea oceanelor și a climei) din 8 octombrie 2026, anomalia temperaturii apei în regiunea Niño 3.4 ajunsese la +2,1°C. NOAA estima o probabilitate de 83% ca episodul să atingă o intensitate istorică în intervalul octombrie–decembrie 2026

Aceste evenimente extreme sunt un avertisment clar cu privire la consecințele viitoare, deoarece se așteaptă ca întreaga forță a fenomenului să erupă într-o economie globală deja slăbită de războiul din Iran și de lunile de incertitudine comercială.

O „rană” de 7 trilioane de dolari în următorii cinci ani

„Efectele El Niño sunt departe de a fi nedureroase”, a declarat pentru Foreign Policy Cullen Hendrix, cercetător senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. Organizația americană estimează că actualul focar ar putea costa economia globală peste 7 trilioane de dolari în următorii cinci ani. „Acesta este un fenomen cu implicații sistemice, capabil să dăuneze iremediabil populațiilor de pe întreaga planetă.”

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Confruntate cu acest dezastru climatic, guvernele, băncile centrale și organizațiile umanitare iau măsuri de precauție pentru a face față loviturilor grave aduse infrastructurii critice, producției alimentare și cursului global al inflației.

Consecințe asimetrice

Se așteaptă ca impactul asupra culturilor agricole să fie extrem de asimetric. Africa de Sud, America Centrală, India și Australia se pregătesc pentru cele mai mari pagube, în timp ce Statele Unite și Asia Centrală ar putea înregistra recolte sporite.

Datele istorice arată că pagubele anterioare provocate de El Niño au fost consistente. De exemplu, dezastrul din 2015-2016 a ucis aproximativ 60 de milioane de oameni, obligând Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) să solicite ajutor umanitar în valoare de 5 miliarde de dolari pentru circa 20 de state.

Deși estimările variază, studiile relevante arată că evenimentele trecute au cauzat pierderi economice globale de zeci de miliarde sau chiar trilioane de dolari.

Vârful din decembrie

Se așteaptă ca actualul val să atingă apogeul în decembrie, dar deja face ravagii în întreaga lume. Peru și Bolivia au declarat recent stare de urgență, iar lipsa prelungită de apă în această din urmă țară a afectat aproape 80.000 de familii. În același timp, fermierii indieni se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimul deceniu, în timp ce incendiile de vegetație sufocă Indonezia.

Problema majoră este că multe dintre țările afectate încă se confruntă cu șocurile economice și energetice cauzate de războiul din Iran, ceea ce le lasă cu puțin spațiu fiscal pentru a absorbi noile presiuni. Cullen Hendrix, economist la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, avertizează că țările cu venituri mici și medii vor fi cel mai afectate.

Pierderile anuale cauzate de acest fenomen sunt estimate să ajungă la un trilion de dolari. „Ca să punem asta în perspectivă, este echivalentul dispariției complete de pe harta lumii a unei economii precum cea a Mexicului”, spune Cullen Hendrix.

19,5 milioane de oameni se confruntă cu foametea acută

Sudanul se află deja în epicentrul unei crize umanitare. Țara, deja devastată de un război civil devastator, se confruntă acum cu coșmarul foametei din cauza escaladării fenomenului El Niño și a amenințării secetei. Potrivit Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU, 19,5 milioane de oameni se confruntă cu foametea acută, în timp ce peste 4 milioane de femei și copii suferă de malnutriție severă. Pentru a-și continua activitatea, agenția se confruntă cu un deficit de finanțare de 300 de milioane de dolari.

Efectele nu sunt vizibile imediat.

În același timp, există un decalaj temporal între debutul secetei și impactul acesteia asupra securității alimentare. Acest decalaj înseamnă că unele dintre efectele devastatoare vor deveni vizibile abia în lunile următoare. Potrivit lui Richard Chularton, directorul Departamentului Climă și Reziliență din cadrul Programului Alimentar Mondial (PAM), cele mai grave impacturi ale deficitului de apă ar putea fi amânate cu șase până la nouă luni sau chiar un an.

„Acest fenomen El Niño esteuriaș și acționează ca un montagne russe distructiv”, a declarat șeful OCHA, Tom Fletcher, într-o conferință de presă. „Ar fi un eșec catastrofal să vedem criza venind, să auzim avertismentele experților și totuși să ratăm oportunitatea de a proteja oamenii care se află în mijlocul ei.”