Skip to content
Servicii de contabilitate / Foto: Bacho12345 / Dreamstime.com
Economie

10 miliarde de euro dispar anual din TVA. Gabriel Biriș propune să schimbăm regula jocului, nu să numărăm facturile

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Gabriel Biriș spune că România pierde la TVA în jur de 10 miliarde de euro pe an, iar cea mai mare parte se scurge în tranzacțiile dintre firme. De aceea, el propune colectarea taxei doar la capătul lanțului, prin taxare inversă generalizată peste un anumit prag. Co-managing partner la Biriș Goran SPARL și fondator al The Tax Institute, Biriș a vorbit la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de Curs de Guvernare.

„TVA-ul nu e un sistem filozofic. TVA-ul e un impozit pe consum neutru pentru business”, a spus el. A amintit că sistemul plăților fracționate a fost inventat în 1954 de un funcționar francez (Maurice Lauré- n.red) care a vrut să împartă riscul statului de-a lungul lanțului economic, și că astăzi îl aplică 180 de țări.

Mecanismul a devenit însă „o invitație la fraudă” odată cu extinderea Uniunii Europene și dispariția vămilor, a spus Biriș. Frauda de tip carusel este posibilă din cauza actualului design al regimului tranzitoriu, în care plățile fracționate din interiorul statelor coexistă cu taxarea inversă aplicată achizițiilor intracomunitare.

Gabriel Biriș. Inquam Photos / Karina Knapek

Unde se pierd banii

Ultimul studiu estima gap-ul de TVA al României la peste 9 miliarde de euro. „Probabil că după creșterea cotelor a trecut mult de 10. 10 miliarde de euro înseamnă 55 de miliarde de lei”, a spus Biriș.

Ca să arate unde se pierd banii, a luat pe rând categoriile de consumatori finali. Statul, „care-i cam un sfert”, nu cumpără fără factură. Nici entitățile scutite fără drept de deducere nu o fac: bănci, asigurători, școli, spitale și ONG-uri. Mai rămâne consumul gospodăriilor, din care utilitățile și comerțul modern (supermarketuri, benzinării, comerț online) se facturează integral. Biriș a presupus că jumătate din retailul mic nu emite bon, ceea ce ar duce la circa 5% din total, „cam un pic sub media europeană”. „De unde-i diferența până la 30? Păi e clar că nu poate să fie decât în tranzacțiile B2B, între firme.”

În relațiile dintre companii, a explicat el, TVA-ul „circulă precum apa în natură. De la cumpărător la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător. E doar cashflow, nu-i venit la buget.” Pierderile vin din fraudele carusel și din insolvențe, „unele frauduloase”, ale firmelor-fantomă care „emit sute de facturi de zeci de milioane pe tranzacții fictive”.

„Joc de glezne”

Biriș a comparat evoluția gap-ului de TVA din România cu cea din Bulgaria, Ungaria și Polonia și cu media UE. „Oare ce or fi făcut ei și n-am făcut noi? Noi am făcut chiar mai multe decât ei”, a spus el.

A dat ca exemplu Registrul operatorilor intracomunitari: „Niciun stat din UE nu și-a permis să scoată toate firmele din comunitatea europeană, să spună că codul lor de TVA național nu mai e valabil și să le oblige să se înregistreze într-un registru special.” Registrul a fost eliminat ulterior, „că era complet ineficient”

„Aproape toate măsurile luate până acum au fost din categoria joc de glezne. Pare că alerg. Nu, de fapt stau pe loc, mă fac că alerg”, a spus Biriș. A precizat că critica nu se aplică ultimelor luni, în care „lucrurile au început să se îmbunătățească puțin”.

În aceeași categorie a pus declarațiile 088, 394 și 390, despre care a spus că au fost implementate fără niciun rezultat, apoi sistemele digitale recente din familia „RO e-”, pe care le-a numit generic „RO e-degeaba”, pentru că de când au fost introduse „nu au produs rezultate”.

Biriș a criticat și practica ANAF de a pune pe seama firmelor fraudele comise mai sus în lanț: „Tu trebuia să știi sau ar fi trebuit să știi că furnizorul furnizorului furnizorului tău face fraudă. Adică cum? Răspunderea pentru fapta altuia?” Potrivit lui, mii de companii românești au ajuns astfel în insolvență.

Despre planul de ajustare a deficitului renegociat cu Bruxelles-ul, care ar menține gap-ul de TVA în jurul a 30% până în 2031, Biriș a spus că „mi s-a părut așa ca un fel de declarație de neagresiune împotriva marilor hoții”. „Relax, n-aveți de ce să vă temeți, noi n-avem treabă cu voi, cu ăia care furați mult.”

Ce ar aduce taxarea inversă

Biriș propune taxarea inversă generalizată peste un prag, după modelul aplicat deja la telefoane mobile, laptopuri și console de jocuri (22.500 de lei fără TVA). „Nu-i nimeni nebun să propună taxare inversă de la zero, știind că pusul cheltuielilor personale pe firmă e sport național, din păcate.”

Măsura, a spus el, „elimină complet frauda carusel, elimină complet TVA-ul pierdut în insolvențe, elimină complet rambursările de TVA”. Ar crește și competitivitatea, fiindcă firmele n-ar mai avea nevoie de o linie separată de finanțare pentru TVA la investiții. Exportatorii și producătorii de bunuri considerate de risc, precum cerealele, depind astăzi de rambursări. „Fermierii stau la mâna ANAF-ului.”

A ilustrat dezavantajul vânzătorilor locali cu un tractor de 100.000 de euro. Cumpărat de la un dealer din țară, tractorul îl obligă pe fermier să scoată din buzunar 121.000 de euro și să aștepte rambursarea. Așa că fermierul merge la reprezentanța din România, „dar factura-mi vine din Szeged sau de la Ruse. Și nu mai plătesc TVA.”

Cel mai mare câștig ar fi pentru administrația fiscală, a spus Biriș. „50% din forța de inspecție a statului român lucrează să soluționeze cererile de rambursare. 97% din sumele cerute la rambursare sunt confirmate. Deci 50% din forța de inspecție lucrează pentru 3% din TVA-ul cerut la rambursare.” Din cei aproximativ 4.000 de inspectori, jumătate ar putea fi mutați spre controale țintite și spre creșterea conformării.

Gap-ul de finanțare invocat de critici, adică perioada de trei până la șase luni în care statul nu mai are la dispoziție banii companiilor, ar fi mai mic decât se crede, a spus Biriș. La cererea sa, ANAF a comunicat că soldul total al deconturilor negative era în noiembrie 2025 de circa 3 miliarde de euro. Din această sumă ar mai scădea aproximativ 1,5 miliarde dacă s-ar introduce plata defalcată (split payment) în achizițiile publice, după modelul Italiei și al Poloniei. În plus, plata TVA-ului de către marii colectori ar putea fi accelerată, prin plăți anticipate săptămânale cu regularizare la final.

Rezistența

Biriș a povestit că în 2016, ca secretar de stat în Guvernul tehnocrat, a mers împreună cu ministrul de Finanțe Anca Dragu să susțină cererea Cehiei de derogare pentru taxarea inversă generalizată. „A doua zi seara aveam campania de presă împotriva mea că sunt regele offshore-urilor din Guvern.” Anul trecut, în iunie, când subiectul ajunsese sus pe agendă, a primit „un sfat prietenesc de la cineva să cer protecția SPP”.

A mai spus că Parlamentul European a cerut recent Comisiei măsuri concrete pentru prelungirea taxării inverse pe anumite produse și că subiectul este acum studiat la Bruxelles. Biriș a făcut timp de trei ani parte, alături de colegul său Sorin Biban, din grupul experților în TVA.

Întrebat din sală dacă noul guvern are un plan sau un calendar pentru taxarea inversă, Biriș a răspuns: „Nu cred că există. Asta e un subiect atât de delicat încât oamenii care sunt în funcții publice evită să-l susțină pe față.” A spus că a fost „foarte neplăcut surprins” săptămâna trecută, când alte camere de comerț s-au opus propunerii unei camere de comerț bilaterale de a forma un grup de lucru pe colectarea TVA la capătul lanțului.

Reforma administrativă

Răspunzând unui primar dintr-o comună din nordul județului Buzău, Biriș a spus că reorganizarea administrativ-teritorială nu poate fi făcută voluntar, iar pragul minim de 3.000 de locuitori discutat acum este „complet insuficient”. Reforma ar trebui construită în jurul marilor orașe, prin integrarea zonelor metropolitane: „Bucureștiul ar trebui să includă tot Ilfovul.” Fără o asemenea reformă, „va fi doar o cârpeală”.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici: