Cei mai mari consumatori pe internet și telefon sunt fetele de 13–15 ani. Iar de cryptomonede, tinerele de 18-20 de ani, spune un expert

„Suntem iraționali, previzibil iraționali, iar asta se poate măsura”, spune Adrian Mitroi care predă finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice și studiază de ani buni cum iau românii decizii cu banii lor. Concluzia lui a fost prezentată la conferința „România Financiară 2027”, organizată vineri la Arenele BNR.

Pornim de la o asimetrie. Pentru un român, a pierde o unitate de bani doare de aproximativ trei ori mai mult decât bucuria de a câștiga aceeași sumă”, explică Mitroi care precizează că raportul variază între trei și cinci, în funcție de gen și de vârstă. Literatura internațională, pornind de la teoria prospectului a lui Daniel Kahneman și Amos Tversky, plasează de regulă acest raport în jurul lui doi. Românii, sugerează Mitroi, sunt mai sensibili decât media.

Cine e în trend

A doua surpriză a intervenției a fost despre cine conduce, de fapt, comportamentul de consum în România. Mitroi a întrebat sala cine sunt trendsetterii în modă și tehnologie. Răspunsul instinctiv a fost „femeile”, dar e incomplet. Potrivit cercetărilor prezentate de el, cei mai mari consumatori pe impuls, pe internet și pe telefon, sunt fetele de 13–15 ani.

Același tipar apare și mai sus pe scara vârstei. Echipa lui Mitroi a încercat să afle cine investește în crypto în România, o piață despre care, spune el, nici statul nu știe exact câți bani conține. O parte importantă a investitorilor sunt tinere de 18–20 de ani, spune Mitroi, care a cercetat acest fenomen.

Potrivit prim-vicepreședintelui ASF, Gabriel Avrămescu, citate în octombrie 2026, circa 12 miliarde de euro este estimarea recentă a valorii criptomonedelor deținute de români; aceeași sursă indică faptul că aproape 15% din populație deține criptoactive.

Pentru Mitroi, e o schimbare „aproape tectonică” de comportament: tânăra generație nu vrea să audă de depozite sau de băncile comerciale clasice și preferă platformele digitale.

Ce vrea, în fond, consumatorul român de produse financiare? Nu siguranța, spune Mitroi, ci să fie în trend. Contează să fii un consumator modern de informație, haine și tehnologie, iar decizia nu e doar personală, ci se ia în comparație cu ceilalți. Următoarea etapă, prevede el, va fi trecerea spre confort: acum, românii cumpără bani, dar în etapa următoare cu banii va cumpăra timp. „Prin robotică, livrări sau prânzuri comandate la birou”, spune expertul în economie comportamentală.

El a vorbit și despre un paradox românesc. „Suntem o națiune de proprietari de locuințe, de o generație „hiper-emancipată”, cu una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din Europa. Și totuși avem probabil cel mai mic grad de intermediere în asigurări și în investiții. „Vedeți ce retrograzi suntem la economii și la asigurări”, a spus profesorul. Tocmai de aceea, în opinia lui, avem nevoie de instituționalizare: de asigurări, de fonduri, de structuri care să preia riscul pe care individul nu și-l asumă singur.

Banii care nu mai câștigă nimic

Contextul financiar face aceste reflexe și mai costisitoare. Mitroi a amintit că, pe piețele dezvoltate, randamentul real al obligațiunilor e ușor negativ, iar pe o piață ca România acestea n-au adus aproape deloc randament real. Depozitele oferă un confort nominal, nu unul real. Iar inflația, observă el, nu mai e doar importată: într-un sistem insuficient de competitiv, inflația „fabricată local” devine la fel de importantă.

Greșeala rațională

Cea mai mare greșeală pe care o facem cu banii, spune Mitroi, nici nu e iraționalitatea. E una perfect rațională: extrapolăm trecutul. Luăm datele de ieri și le întindem în viitor, deși între timp lumea s-a schimbat.

Iar când greșim, construim argumente. Ne justificăm decizia emoțională cu raționamente intelectuale, ca să nu intrăm în disonanță cu noi înșine. Exemplul ales de profesor e familiar pentru o generație de debitori: creditul în franci elvețieni, care judecat cu datele de azi, pare evident greșit.

Remediul nu e mai multă inteligență. Mitroi a dat un exemplu din această săptămână. La cursurile sale de leadership, a dedicat trei cursuri admirației pentru Jensen Huang, fondatorul Nvidia. Cu o săptămână în urmă, le dăduse studenților un studiu de caz despre cum l-ar sfătui pe Huang să gestioneze scandalul izbucnit în jurul lui. După trei zile, întrebarea era deja depășită.

Lecția lui: oricât de deștept sau de bine informat ai fi, nu bați piața pe termen lung. Iar în investiții e mai important să înțelegi comportamentul celorlalți, al pieței, decât pe al tău.

De aici vine și felul în care Mitroi redefinește finanțele personale. Nu investești pentru randament, ci ca să-ți acoperi confortabil obligațiile certe din viitor: să te împrumuți în moneda în care câștigi, să ții economiile în moneda în care vei avea nevoie de bani și să nu-ți asumi mai mult risc decât îți permiți să pierzi.