„O prăbușire este absolut posibilă”: Inteligența artificială ar putea cuceri lumea. Dar putea prăbuși Wall Street-ul
Ar putea cea mai mare revoluție tehnologică a timpului nostru să se transforme într-o dezamăgire istorică în materie de investiții?
Inteligența artificială poate schimba modul în care muncim, producem, consumăm și creăm bogăție. Dar asta nu înseamnă că îi va îmbogăți pe cei care investesc în ea astăzi, scrie The Economist.
Istoria marilor revoluții tehnologice este plină de investitori care au diagnosticat corect viitorul, dar au pierdut averi încercând să-l finanțeze.
Și acum, pe măsură ce trilioane de dolari sunt investiți în microcipuri, centre de date și modele de inteligență artificială, Wall Street se confruntă cu o întrebare din ce în ce mai presantă: Se va dovedi IA a fi un succes uriaș pentru umanitate, dar un eșec la fel de uriaș pentru investitori?
The Economist avertizează că o prăbușire majoră a pieței bursiere, determinată de inteligența artificială, este foarte posibilă și ar trebui luată serios în calcul.
Bloomberg constată că tehnologia a devenit atât de răspândită încât perturbările sale amenință acum pensiile, economiile și economii întregi. Iar analiștii de la JPMorgan, Goldman Sachs și alte firme de investiții analizează din ce în ce mai mult un factor care până de curând a fost trecut cu vederea: costul finanțării revoluției.
Lecția căilor ferate și a companiilor dot-com
În 2008, Warren Buffett a făcut una dintre cele mai grăitoare observații despre relația dintre progresul tehnologic și randamentul investițiilor. Dacă un capitalist vizionar ar fi fost prezent la Kitty Hawk când frații Wright au efectuat primul lor zbor, le-ar fi făcut viitorilor investitori un serviciu imens blocând proiectul. (pasajul e pasajului din scrisoarea către acționarii Berkshire Hathaway pentru anul 2007, publicată în 2008)
Buffett nu a contestat revoluția aviației. El a subliniat că, în ciuda enormei lor importanțe economice și sociale, companiile aeriene s-au dovedit a fi investiții extrem de dificile timp de decenii.
Ceva similar s-a întâmplat cu căile ferate în secolul al XIX-lea și cu rețelele de telecomunicații la sfârșitul secolului al XX-lea. Infrastructura a schimbat lumea, dar mulți dintre cei care au finanțat construcția ei nu au ajuns să se bucure de beneficii.
Bula dot-com este probabil cel mai proeminent exemplu modern. Internetul a îndeplinit și, în multe cazuri, a depășit cele mai ambițioase predicții. Cu toate acestea, mii de companii au dispărut și s-au pierdut trilioane de dolari din valoarea de pe piața bursieră.
Prezicerea corectă a viitorului unei tehnologii nu garantează alegerea corectă a investiției.
Wall Street și-a pus aproape toate ouăle într-un singur coș
Strângerea de fonduri de astăzi în domeniul inteligenței artificiale este fără precedent din mai multe puncte de vedere.
Potrivit Economist, cele mai mari zece acțiuni cu expunere ridicată la inteligența artificială reprezintă aproape 40% din indicele S&P 500. În același timp, acțiunile reprezintă acum 38% din averea netă a gospodăriilor americane, un procent cu aproape un sfert mai mare decât în perioada de vârf a bulei dot-com.
Și mai revelatoare este analiza Bloomberg: din valoarea de piață de aproximativ 32 de trilioane de dolari adăugată indicelui S&P 500 de la lansarea ChatGPT până la începutul lunii noiembrie, mai mult de jumătate au provenit de la doar zece companii, toate conectate la inteligența artificială.
Dependența nu se limitează la investitorii individuali. Potrivit Bloomberg, aproximativ 44% din fondurile de pensii din SUA sunt acum legate de sectorul tehnologic, cu o expunere de aproximativ 610 miliarde de dolari.
Aceasta înseamnă că o corecție majoră nu îi va afecta doar pe cei care au cumpărat acțiuni Nvidia sau ale altor giganți tehnologici. Va afecta milioane de oameni care au economisit, portofolii de pensii și fonduri de investiții din întreaga lume.
Avertismentul a căpătat o importanță deosebită după recenta scădere a prețurilor de pe piețele americane, când temerile privind restricțiile privind construcția de centre de date, în urma victoriei democraților la alegerile de la jumătatea mandatului, au provocat o scădere violentă a acțiunilor companiilor tehnologice.
Problema nu este doar că evaluările sunt mari. Ci și că o parte din ce în ce mai mare din averea investitorilor globali depinde de succesul aceluiași pariu tehnologic.
Factura de 5,5 trilioane de dolari
În spatele euforiei de pe piața bursieră se află o mobilizare a investițiilor greu de comparat cu orice a precedat-o în istoria tehnologică modernă.
JPMorgan Global Research estimează că cheltuielile globale de capital pentru inteligența artificială se vor apropia de 900 de miliarde de dolari numai în 2026, în timp ce, cumulativ, până în 2030 ar putea ajunge la 5,5 trilioane de dolari.
Se așteaptă ca cele cinci mari grupuri de infrastructură din SUA – Amazon, Alphabet, Meta, Oracle și Microsoft – să cheltuiască anul acesta aproximativ cât au investit în total de la lansarea ChatGPT la sfârșitul anului 2022.
Mărimea sumelor este impresionantă. Dar creează și o problemă: investițiile sunt făcute astăzi, în timp ce o mare parte din veniturile așteptate sunt plasate peste câțiva ani.
JPMorgan recunoaște că creșterea veniturilor din cloud oferă semne reale ale cererii. Cu toate acestea, presiunea asupra fluxului de numerar disponibil crește nevoia de finanțare externă.
Cu alte cuvinte, revoluția care a fost inițial finanțată în principal de profiturile uriașe ale Silicon Valley devine din ce în ce mai dependentă de piețele datoriilor.
Avertismentul JPMorgan și sarcinile ascunse
Aici se află probabil cea mai semnificativă schimbare din ultimele luni.
Într-o analiză din 4 noiembrie, Michael Sebalest de la JPMorgan notează că doar 15% din totalul datoriilor și obligațiilor de leasing pe care le examinează pentru șapte companii majore de inteligență artificială apar în bilanțurile acestora.
Această constatare nu înseamnă că restul de 85% reprezintă datorii ascunse.
În același timp, potrivit Reuters, băncile și investitorii sunt acum mai precauți în ceea ce privește finanțarea de noi proiecte de inteligență artificială.
Goldman Sachs estimează că emisiunile de datorii de către marii furnizori de infrastructură ar putea ajunge la 420 de miliarde de dolari în 2027, față de o estimare de 250 de miliarde de dolari în 2026.
Interesul creditorilor nu a dispărut. Dar a devenit în mod evident mai selectiv.
Companiile care construiesc centre de date cu grad ridicat de îndatorare și își bazează previziunile pe contracte pe termen lung sunt în centrul preocupărilor. O întârziere în dezvoltarea infrastructurii, o revizuire a acordurilor sau o scădere a cererii ar putea perturba rapid echilibrele lor financiare.
Diferența dintre o companie cum e Microsoft, cu un flux de numerar puternic și o companie mai tânără care se împrumută pentru a cumpăra procesoare și a construi facilități este uriașă. Iar această diferență ar putea determina cine supraviețuiește următoarei mari corecții.
Antropic și testul venitului real
Inovația IPO a Anthropic oferă un alt test critic. Compania care dezvoltă Claude atrage un interes puternic din partea investitorilor. Potrivit Reuters, oferta publică propusă în valoare de 64 de miliarde de dolari fusese acoperită de aproximativ șase ori până joi.
În spatele entuziasmului, însă, rămân întrebări importante.
Poate Anthropic să-și mențină avantajul tehnologic? Va fi capabil să extindă utilizarea modelelor sale dincolo de programare? Și, cel mai important, va fi capabil să mențină prețuri ridicate atunci când concurența se intensifică?
The Economist subliniază că firmele americane de top se confruntă deja cu concurenți chinezi care oferă capabilități puternice la costuri extrem de mici.
Importanța acestei evoluții este enormă. Dacă accesul la modelele de inteligență artificială devine treptat un serviciu ieftin și disponibil pe scară largă, producătorii acestora s-ar putea confrunta cu dificultăți în a-și asigura marjele de profit pe care le implică evaluările actuale.
Și dacă firmele cele mai apropiate de clientul final nu generează suficiente venituri, întregul lanț va fi comprimat: de la furnizorii de cloud la producătorii de microcipuri și finanțatorii de infrastructură.
Prin urmare, Anthropic nu este doar un eveniment major pe piața bursieră. Ar putea servi drept unul dintre primele teste reale ale viabilității comerciale a inteligenței artificiale.
Prăbușirea nu înseamnă neapărat o altă criză din 2008.
În ciuda îngrijorărilor, există o diferență semnificativă între boom-ul investițional de astăzi și crizele financiare majore din trecut.
The Economist susține că o prăbușire de tip dot-com este posibilă, dar un colaps financiar sistemic rămâne mai puțin probabil.
Principalul motiv este că o mare parte a investițiilor se bazează încă pe capitalul propriu și profitabilitatea grupurilor tehnologice puternice.
Fondul Monetar Internațional (FMI) recunoaște că evaluările actuale sunt ridicate, dar nu au atins nivelurile extreme ale bulei dot-com. În plus, o parte semnificativă a creșterii pieței bursiere este însoțită de o creștere reală a profiturilor corporative.
FMI avertizează însă că riscurile de concentrare sunt mult mai mari și că o corecție s-ar putea transmite de la stocuri la consum, investiții, credit privat și fluxuri internaționale de capital.
Un astfel de scenariu ar putea duce la o încetinire a economiei americane sau chiar la o recesiune relativ ușoară, precum cea din 2001.
Totuși, pentru ca aceasta să se transforme într-o criză mai profundă, ar trebui probabil să coincidă cu un alt șoc major: o turbulență pe piețele obligațiunilor, o criză fiscală sau o nouă escaladare geopolitică.
Într-o lume cu datorii publice ridicate și tensiuni geopolitice sporite, această combinație nu poate fi exclusă.
Cine va câștiga, în cele din urmă, de pe urma revoluției?
Paradoxul inteligenței artificiale este că o altă prăbușire a pieței bursiere nu ar însemna neapărat sfârșitul progresului tehnologic.
Rețelele de fibră optică construite în timpul bulei telecomunicațiilor nu au dispărut odată cu prăbușirea companiilor care le-au finanțat. Ele au format fundația pe care a fost construită următoarea generație a internetului.
Ceva similar s-ar putea întâmpla cu centrele de date, procesoarele și infrastructura energetică bazate pe inteligență artificială.
Investitorii de astăzi ar putea plăti prea mult pentru construcția lor. Utilizatorii, întreprinderile și consumatorii ulteriori ar putea beneficia de infrastructura care a fost deja finanțată, chiar dacă proprietarii inițiali au suferit pierderi mari.
Prin urmare, cea mai mare redistribuire a bogăției s-ar putea să nu aibă loc în rândul giganților tehnologici de astăzi, ci între cei care plătesc pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și cei care, în cele din urmă, îi vor valorifica potențialul.
Wall Street a investit sume uriașe cu convingerea că inteligența artificială va schimba lumea. Și s-ar putea să aibă perfectă dreptate. Marea greșeală ar fi să presupunem că, schimbând lumea, va justifica automat fiecare dolar investit în ea astăzi.