Comercianții nu se așteaptă să vândă mai mult, dar 4 din 10 vor să scumpească. Presiunea pe prețuri e cea mai mare în comerțul cu mașini și la alimente
În octombrie, Institutul Național de Statistică i-a întrebat pe managerii a 2.633 de firme din comerțul cu amănuntul cum văd ultimele trei luni ale anului. Răspunsul general e că prețurile vor crește.
Mai întâi, cum se citesc cifrele. INS nu le cere firmelor procente de creștere sau de scădere. Le întreabă doar dacă se așteaptă ca un indicator să crească, să rămână la fel sau să scadă. Din procentul celor care spun „crește” se scade procentul celor care spun „scade”, iar diferența se numește sold conjunctural. Răspunsurile sunt ponderate cu cifra de afaceri, așa că părerea unui lanț mare de magazine contează mai mult decât a unui magazin de cartier. Un sold de +35% la prețuri nu înseamnă că prețurile cresc cu 35%. Înseamnă că mult mai mulți comercianți plănuiesc scumpiri decât ieftiniri.
Așa citit, mesajul e clar. 38% dintre comercianți se așteaptă să crească prețurile, iar doar 3% să le scadă. Pentru activitatea economică în ansamblu, soldul e de +1%, iar pentru numărul de angajați de +2%. Pentru vânzările din trimestrul al patrulea, soldul e exact 0 (practic stagnare).
Pe scurt, comercianții nu se așteaptă să vândă mai mult, dar mulți se pregătesc să vândă mai scump.
Presiunea pe prețuri e cea mai mare în comerțul cu mașini (+46%) și la alimente, băuturi și tutun (+40%). La alimente, scumpirile se simt cel mai direct în buzunar, pentru că sunt cumpărături pe care nimeni nu le poate amâna.
Benzinăriile arată un contrast interesant. Pentru trimestrul trecut, managerii lor au descris cea mai bună situație din tot comerțul (+43%). Pentru lunile următoare, se așteaptă însă la o înrăutățire (-18%) și au stocuri considerate prea mari (-32%). Documentul nu explică de ce, așa că rămâne o întrebare deschisă.
Diferențele cele mai mari apar însă după mărimea firmelor. Magazinele mari, cu peste 500 de angajați, sunt optimiste. Se așteaptă ca activitatea să se îmbunătățească (+20%) și sunt singurele care vor să angajeze vizibil (+9%). La firmele mici, cu sub 50 de angajați, tabloul e invers: se așteaptă la o înrăutățire (-13%) și la mai puțini angajați (-4%). Firmele mijlocii, cu 50-249 de angajați, sunt și ele pesimiste (-17%), dar au cele mai multe intenții de scumpire (+51%). Pentru că răspunsurile sunt ponderate cu cifra de afaceri, optimismul marilor jucători acoperă în totalul sectorului pesimismul celor mici.
Cele mai multe firme pun problema pe seama clienților. Cererea insuficientă, adică clienții care cumpără mai puțin, e principala piedică pentru 16% dintre comercianți. La firmele mici, proporția urcă la 29%. Firmele mijlocii adaugă alte cauze: instabilitatea economică, scăderea puterii de cumpărare, inflația și prețul carburanților.
Comercianții se plâng, așadar, că oamenii cumpără prea puțin și, în același timp, plănuiesc să ridice prețurile. Asta nu e neapărat o contradicție, pentru că un magazin își poate majora prețurile din cauza costurilor, chiar dacă vinde mai puțin. Pentru consumator, efectul e același: sfârșit de an cu coșuri mai scumpe, nu mai pline.
Ancheta reflectă așteptările managerilor, nu vânzări sau prețuri efectiv înregistrate.