Skip to content

„E deja o bulă, va exploda înainte de 2028”: Profeția de 800 de miliarde care sperie piețele

De la Gary Gensler la Ray Dalio sau Dario Amonde, avertismentele cu privire la o bulă tehnologică care riscă să se transforme într-o criză economică se intensifică.

Cea mai mare explozie investițională a timpurilor noastre este alimentată de două dintre cele mai puternice forțe din istoria omenirii: lăcomia și frica de eșec.

Pe de o parte, o goană după aur modernă, în care companiile cheltuiesc sume astronomice în urmărirea profiturilor inteligenței artificiale. Pe de altă parte, o nouă cursă a înarmărilor, în care Statele Unite și China tratează superioritatea tehnologică ca pe o chestiune de putere națională.

„Goana după aur întâlnește cursa înarmărilor.” Expresia surprinde coexistența explozivă a celor două motivații care modelează piața inteligenței artificiale. Și explică de ce frenezia investițională de astăzi s-ar putea dovedi mult mai greu de stăvilit decât bulele tehnologice anterioare.

Este folosită de Gary Gensler, fost președinte al Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), care nu are nicio îndoială încotro duce această dinamică. Într-un interviu acordat CNN, el avertizează că bula s-a format deja și că corectarea acesteia ar putea provoca o recesiune în SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2028.

Nu este singurul îngrijorat. Unii dintre cei mai puternici investitori de pe Wall Street, economiști de renume și chiar protagoniștii revoluției tehnologice avertizează, din perspective diferite, că lumea riscă să plătească un preț mare pentru viteza cu care evoluează inteligența artificială.

Gensler: „E deja o bulă”

„Este deja o bulă”, afirmă categoric Gensler, care a condus SEC între 2021 și 2025 și predă în prezent la MIT.

Principala sa preocupare este decalajul haotic dintre capitalul investit și capacitatea companiilor de a genera venituri și profituri care să justifice aceste investiții.

Gary Gensler. Credit line: Andrew Caballero-Reynolds / AFP / Profimedia

Conform estimărilor citate de CNN, cheltuielile anuale pentru infrastructura inteligenței artificiale ar putea ajunge la 800 de miliarde de dolari. Marile companii de tehnologie cheltuiesc de cinci ori mai mult în acest an decât o făceau acum doar trei ani.

Fostul șef al SEC observă un model istoric familiar. Căile ferate în secolul al XIX-lea, electricitatea în anii 1920 și internetul în anii 1990 au schimbat cu adevărat lumea. Dar asta nu i-a împiedicat pe investitori să își supraestimeze randamentele și economiile să sufere corecții dureroase.

Predicția sa este specifică: o reevaluare a investițiilor în inteligență artificială și o încetinire a economiei americane înainte de noiembrie 2028. El consideră că consecințele ar putea fi comparabile cu cele ale prăbușirii companiilor de internet la începutul anilor 2000, fără a atinge neapărat gravitatea crizei financiare din 2008.

Partea nevăzută a miliardelor

Ceea ce îl preocupă în mod special pe Gensler este modul de finanțare a acestei expansiuni fără precedent.

În spatele anunțurilor impresionante privind noile centre de date și supercomputere se ascund acorduri complexe de finanțare, fluxuri ciclice de capital și pasive care nu sunt întotdeauna reflectate clar în bilanțuri.

În centrul preocupărilor sale se află așa-numitele neoclouduri- noua generație de furnizori de infrastructură cloud, specializați în inteligență artificială. Multe și-au finanțat creșterea rapidă cu niveluri ridicate de datorii, bazându-se pe așteptarea că cererea de putere de calcul va continua să crească.

Dacă cererea se dovedește a fi mai mică decât se aștepta sau prețurile serviciilor scad, achitarea datoriei ar putea deveni extrem de dificilă.

Gensler estimează că cele mai mari companii vor supraviețui, dar printre neocloud-uri vor exista eșecuri și falimente.

Avertismentul său este deosebit de important deoarece inteligența artificială nu mai este un sector tehnologic izolat. Investițiile sale se extind pe piața obligațiunilor, sistemul bancar, rețelele energetice, sectorul imobiliar și construcția de infrastructură. O perturbare bruscă ar putea avea efecte în lanț mult dincolo de Silicon Valley.

Ray Dalio: „O bulă clasică care se apropie de punctul de a exploda”

Și mai îngrijorătoare este evaluarea lui Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, unul dintre cele mai mari fonduri speculative din lume.

Vorbind în octombrie, la o conferință Forbes din Singapore, el a numit inteligența artificială o „bulă clasică” care se apropie de punctul în care ar putea exploda.

Ray Dalio, Fondatorul Bridgewater Associates. Credit line: Derek French / Shutterstock Editorial / Profimedia

Dalio vede cel mai mare risc în combinația dintre împrumuturile excesive și creșterea ratelor dobânzilor. Cu cât finanțarea devine mai scumpă, cu atât este mai greu pentru companii să își susțină planurile de investiții care se bazează pe venituri viitoare și încă incerte.

Paradoxul este că el însuși consideră inteligența artificială o tehnologie cu adevărat revoluționară, capabilă să aducă o creștere uriașă a productivității. Acest lucru nu elimină, în opinia sa, riscul unei corecții catastrofale a pieței bursiere.

Mesajul este clar: o tehnologie poate schimba lumea și, în același timp, poate distruge averile celor care au investit în ea la momentul nepotrivit sau la prețul nepotrivit.

FMI avertizează cu privire la impactul asupra economiei globale

Îngrijorările nu se limitează la investitori. În Raportul său privind stabilitatea financiară globală din octombrie, Fondul Monetar Internațional a recunoscut riscul unei corecții bruște declanșate de investițiile în inteligența artificială.

Într-un scenariu advers luat în considerare de Fond, scăderea investițiilor în inteligența artificială ar putea reduce PIB-ul global cu până la 0,4%, investițiile cu 1,3% și consumul cu 0,6% până în 2028, față de scenariul de bază.

Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, FOTO: Delfina Corbera Pi, ZUMA / Splash News / Profimedia

Datele privind creditarea sunt, de asemenea, deosebit de importante. Din 2024, ponderea furnizorilor mari de infrastructură informatică în emisiunea internațională de obligațiuni corporative de grad investițional a crescut de la mai puțin de 1% la 10%.

FMI observă, de asemenea, finanțarea interconectată dintre companiile din ecosistemul IA. În unele cazuri, o companie investește în alta, care la rândul ei se angajează să achiziționeze servicii de calcul de la investitorul inițial.

Aceste tranzacții nu sunt neapărat problematice. Cu toate acestea, ele pot crea o imagine înșelătoare despre cât de independentă și sustenabilă este cererea.

Banca Angliei a avertizat, de asemenea, că o corecție dezordonată a evaluărilor companiilor de inteligență artificială s-ar putea extinde pe piețele internaționale, în special atunci când un nivel ridicat de împrumuturi este combinat cu o concentrare a investițiilor în câteva companii mari.

Cursa cu China: De ce nimeni nu vrea să frâneze

Dacă istoria piețelor financiare explică modul în care se creează bulele, geopolitica explică de ce aceasta poate continua să se umfle chiar și atunci când riscurile devin evidente.

Pentru Washington, inteligența artificială nu este doar un nou sector economic. Este o zonă de confruntare strategică cu China, cu implicații pentru apărare, informații, securitate cibernetică și influență economică internațională.

Iar acest lucru schimbă fundamental regulile jocului. Într-o perioadă tipică de boom investițional, o scădere a randamentelor așteptate poate determina companiile să reducă cheltuielile. În cazul inteligenței artificiale, însă, decizia de a investi mai puțin poate fi văzută ca oferind un avantaj strategic unui adversar.

Gensler subliniase deja, într-un interviu acordat Bloomberg în septembrie, că concurența cu modelele chinezești creează un obstacol suplimentar semnificativ în efortul de a stabili controale de siguranță.

Fosta șefă a departamentului de politici publice de la Google DeepMind, Verity Harding, a avertizat asupra unei alte dimensiuni: tratarea inteligenței artificiale ca pe o cursă a înarmărilor ar putea îngreuna obținerea cooperării internaționale necesare pentru dezvoltarea sa în siguranță.

Dilema este extrem de dificilă. Nicio mare putere nu vrea să fie lăsată în urmă. Nicio mare companie tehnologică nu vrea să rateze următoarea piață de un trilion de dolari. Și niciun investitor nu vrea să abandoneze prematur tehnologia care promite să remodeleze economia globală.

Astfel, logica economică a restricționării se ciocnește cu logica geopolitică a accelerării.

Amondei: Riscul nu este doar financiar

Un avertisment diferit, dar la fel de serios, vine chiar din interiorul industriei.

Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, a cerut încetinirea dezvoltării celor mai puternice modele de inteligență artificială, astfel încât mecanismele de securitate să poată ține pasul cu evoluțiile tehnologice.

Dario Amodei, CEO Anthropic (sursa foto Michael M. Santiago / Getty images / Profimedia)

Preocuparea sa nu este legată de evaluările pieței bursiere, ci de potențialul sistemelor avansate de a întreprinde acțiuni din ce în ce mai complexe fără un control uman suficient.

Riscurile pe care le descrie includ atacuri cibernetice, utilizarea rău intenționată a tehnologiei și potențiala pierdere a controlului asupra sistemelor extrem de avansate.

Aceste avertismente au stârnit dezbateri aprinse în lumea tehnologiei. Sam Altman și Elon Musk de la OpenAI au pledat pentru o atenție sporită acordată ritmului de dezvoltare, în timp ce alții, precum Mark Zuckerberg de la Meta, au pus un accent mai mare pe concurență și pe responsabilitatea companiilor în sine.

Dezbaterea nu este lipsită de contradicții. După cum subliniază Chatham House, invocarea securității nu ar trebui transformată într-un instrument de restricționare a concurenței în beneficiul companiilor deja dominante.

Acesta este un al doilea echilibru periculos: cum poate fi încetinită o cursă tehnologică fără a crea noi monopoluri sau a consolida suspiciunea dintre SUA și China?

Există și un punct de vedere opus: O bulă care se poate dezumfla fără a exploda

Totuși, nu toată lumea împărtășește cele mai pesimiste predicții.

Ed Yardeni, șeful Yardeni Research, recunoaște că scenariul lui Gensler este posibil, dar consideră că piața își poate corecta excesele fără a duce la un colaps.

El susține că pierderile recente ale acțiunilor companiilor de inteligență artificială au redus deja unele evaluări excesive, în timp ce cele mai mari companii de tehnologie au profituri reale și o bază financiară mai solidă decât multe afaceri din era dot-com.

Aceasta este, de asemenea, o diferență fundamentală față de anul 2000. Explozia tehnologică de astăzi se bazează, într-o mare măsură, pe afaceri cu venituri reale, fluxuri de numerar semnificative și operațiuni deja stabilite.

Chiar și așa, însă, supraviețuirea marilor grupuri nu garantează că toți furnizorii, creditorii și investitorii lor vor supraviețui.

Marele pariu și nota de plată de a doua zi

Istoria tehnologiei a dovedit în repetate rânduri că cele mai mari revoluții sunt adesea însoțite de cele mai mari excese de investiții.

Căile ferate nu au dispărut odată cu prăbușirea companiilor care le-au construit. Internetul nu a încetat să crească odată cu explozia bulei dot-com. Iar inteligența artificială nu va înceta să transforme economia, chiar dacă evaluările actuale se dovedesc a fi excesive.

Întrebarea crucială este cine va suporta costul tranziției de la entuziasm la realitatea economică.

Gensler avertizează asupra unei recesiuni înainte de 2028. Dalio vede o bulă clasică apropiindu-se de punctul de explozie. FMI își face griji cu privire la contagiunea asupra economiei globale. Iar campionii inteligenței artificiale avertizează că această concurență ar putea depăși capacitatea tehnologiei de a se autocontrola.

Toate aceste avertismente converg către o contradicție fundamentală: inteligența artificială poate fi prea importantă pentru a-i opri dezvoltarea, dar și prea costisitoare pentru a continua la nesfârșit în ritmul actual.

Aceasta este adevărata semnificație a întâlnirii dintre goane după aur și cursa înarmărilor. Prima împinge investitorii să își asume riscuri din ce în ce mai mari. Cea de-a doua oferă guvernelor și întreprinderilor un motiv puternic să nu dea înapoi.

Și când goana după profit se întâlnește cu frica de înfrângere, partea cea mai grea este să decizi când să te oprești.