Skip to content
Deutsche Bank, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Banca în care se întâlnesc Trump și oligarhii ruși. Ce dezvăluie 15 milioane de documente secrete scurse din Deutsche Bank

Peste 15 milioane de documente confidențiale ale Deutsche Bank au ieșit la iveală, plasând instituția germană în centrul unei anchete internaționale. Valul de reacții a afectat și acțiunile băncii la Bursa de la Frankfurt, care au scăzut cu mai mult de 5 procente, scrie La Stampa. Documentele, obținute de doi avertizori de integritate – care susțin că au acționat în interes public – vizează activitățile băncii începând cu anul 2010 și au fost predate jurnaliștilor Josy Joseph și Khadija Sharife.

Arhiva a fost analizată de peste 230 de jurnaliști din aproximativ 50 de instituții media, sub coordonarea Barracuda Media și cu sprijinul tehnic al centrului german Darc. În centrul investigației se află discrepanța dintre redresarea anunțată de conducerea băncii și problemele critice identificate în auditurile interne. Documentele scot la iveală nereguli, deficiențe sistemice, reforme promise care nu au fost niciodată implementate, precum și informații confidențiale despre clienți miliardari și oligarhi. Probele provin din e-mailuri, anchete interne, procese-verbale ale ședințelor consiliului de administrație, documente privind conformitatea și conversații între angajați. Bun venit în „Inside Deutsche Bank”.

Rolul lui Epstein și al lui Trump

Potrivit Financial Times, Christian Sewing – director executiv al Deutsche Bank din 2018 – ar fi încurajat asumarea unor riscuri mai mari și a contestat departamentul de conformitate, a cărui sarcină este să asigure respectarea reglementărilor. De asemenea, comunicările interne scot la iveală deficiențe în gestionarea clienților cu grad ridicat de risc, precum și probleme contabile care, din câte se pare, nu au fost aduse la cunoștința acționarilor.

Mai mult, publicația britanică relatează despre planuri de extindere a operațiunilor în Rusia – în ciuda îngrijorărilor exprimate de responsabilii interni cu supravegherea – precum și despre plăți suspecte în valoare de aproape 600 de milioane de dolari, care au legătură cu finanțistul și pedofilul Jeffrey Epstein.

O altă chestiune îl vizează pe actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump: în 2017, banca a trimis din greșeală unui contabil documente fiscale aferente unui număr de 1.586 de conturi.

Printre plicuri se afla şi un document referitor la Trump. Potrivit FT, Sewing a fost informat cu privire la modul în care a fost gestionat incidentul – care nu a fost adus niciodată la cunoștința clienților vizați. Documentele mai dezvăluie că, în urma alegerilor prezidențiale din SUA din 2016, banca a evaluat riscurile de reputație asociate cu această relație, având în vedere că magnatul avea o datorie de aproximativ 331 de milioane de dolari față de bancă.

În plus, ancheta menționează că, în 2017 și 2019, banca a identificat plăți suspecte care implicau companiile lui Trump; analizele interne au stabilit că fondurile proveneau din „Azerbaijani Laundromat” și dintr-o rețea rusă de spălare a banilor, legată de diverși oligarhi loiali Kremlinului. Deutsche Bank a raportat aceste tranzacții autorităților americane, însă a omis să precizeze că firmele beneficiare îi aparțineau președintelui.

Răspunsul Deutsche Bank

Începând cu anul 2012, instituția a plătit 18,6 miliarde de euro pentru a soluționa litigii și a acoperi sancțiuni legate de presupuse încălcări – inclusiv cazuri care au vizat manipularea pieței, spălarea de fonduri rusești, controale interne inadecvate, vânzarea necorespunzătoare a unor produse financiare și comunicări înșelătoare. Deutsche Bank precizează că evenimentele menționate în relatările din presă „datează de mulți ani – în unele cazuri, chiar de două decenii” – și subliniază că, „acolo unde a fost cazul, acestea au fost analizate la momentul respectiv, în colaborare cu autoritățile de reglementare”.

În plus, banca atrage atenția asupra transformării sale sub conducerea lui Sewing, evidențiind investițiile de 7 miliarde de euro realizate între 2019 și 2025 pentru consolidarea sistemelor de control, precum și revenirea la o profitabilitate sustenabilă și rezultatele financiare record înregistrate în 2025 și în trimestrele recente.

În Italia: Schema Ponzi

După cum relatează IrpiMedia, Italia reprezintă a doua cea mai mare piață europeană pentru Deutsche Bank. Instituția și-a deschis prima sucursală în această țară în urmă cu aproape 50 de ani; în prezent, operează 350 de sucursale, deservind 2,1 milioane de clienți privați și aproximativ 40.000 de companii.

Un audit din 2017 – axat pe procedurile de tip „cunoaște-ți clientul” (KYC) și scos la iveală de publicația online italiană (IrpiMedia)- dezvăluie faptul că banca nu își cunoștea, de fapt, foarte bine clienții, în special pe cei din categoria companiilor.

În 68% dintre cazuri, lipseau informații privind proveniența averii clientului, în timp ce în 53% dintre cazuri lipseau datele necesare pentru identificarea beneficiarului real. Mai mult, IrpiMedia notează că, în cazul celor 10.500 de clienți care au obținut credite ipotecare – inclusiv 170 considerați a fi cu „risc ridicat” – nu a fost efectuată nicio verificare a antecedentelor penale.

În cadrul băncii, există o secțiune dedicată Finanza & Futuro, o firmă fondată în 1988 de Carlo De Benedetti ca entitate de promovare a economisirii, cu o rețea de consultanți specializați, care a fost achiziționată de banca germană la mijlocul anilor ’90. În 2021, Deutsche Bank Italia a anunțat vânzarea acestei entități către grupul elvețian de asigurări Zurich. Cu toate acestea, documente scurse dinspre autoritățile de reglementare indică existența unor probleme structurale care – cel puțin până la momentul tranzacției – nu fuseseră soluționate.

Managerii de la Finanza & Futuro, care aveau responsabilitatea de a supraveghea măsurile de combatere a spălării banilor și de prevenire a fraudelor, ar fi recurs chiar la tacticile folosite de unul dintre clienții lor, care încerca să evite supravegherea. Potrivit investigațiilor interne ale băncii – intrate în posesia documentelor IrpiMedia – investițiile clienților erau gestionate printr-o „schemă Ponzi”, în cadrul căreia fondurile provenite de la clienții noi erau utilizate pentru a plăti randamente investitorilor anteriori. Se estimează că au fost prejudiciați astfel între 25 și 30 de investitori, suferind pierderi cuprinse între 750.000 și 1,5 milioane de euro. Schema ar fi continuat timp de mai mulți ani, deși primele suspiciuni datează încă din anul 2014. (Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)