Afacerea perfectă: software-ul nu există, banii se întorc, iar statul trebuie să dea 7,5 milioane de lei
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din ANAF au descoperit un circuit de bani de 26 de milioane de lei între două firme și au sesizat procurorii. Potrivit Fiscului, tranzacțiile par să fi existat doar pe hârtie. Ținta finală ar fi fost o sumă de 7,5 milioane de lei, pe care una dintre firme a cerut-o înapoi de la stat ca TVA de rambursat.
Ce s-a întâmplat, pe scurt
O firmă a declarat că a cumpărat produse software de la un furnizor. Ca să arate că achiziția avea sens, a prezentat o comandă de 24 de milioane de lei primită de la o a treia companie, care ar fi vrut să cumpere acel software. Inspectorii au constatat însă că software-ul nu a mai fost livrat clientului care îl comandase, iar vânzarea nu s-a făcut niciodată.
Firma nu a putut arăta nici ce anume a cumpărat. Lipseau documentele care să spună exact ce produse sunt și cât valorează. Cu alte cuvinte, s-a plătit pentru ceva ce nimeni nu putea arăta concret.
Banii care se întorc de unde au plecat
Facturile au fost plătite dintr-un credit „revolving”. Acesta funcționează ca o linie de credit pe care o folosești, o rambursezi și o poți folosi din nou, asemănător unui card de credit pentru firme. Partea suspectă este că, după ce primea banii, furnizorul îi trimitea înapoi clientului.
Pentru Fisc, acesta e un semnal clasic. Când banii pleacă și se întorc la cel care i-a trimis, plata nu a cumpărat de fapt nimic, ci doar a produs documente: facturi și extrase bancare care să pară dovada unei afaceri reale.
De ce contează TVA-ul
O firmă care cumpără ceva plătește TVA furnizorului. Apoi poate scădea acel TVA din cel pe care îl datorează statului din vânzările proprii. Dacă a plătit mai mult TVA la cumpărări decât a încasat la vânzări, poate cere statului diferența înapoi. Asta se numește rambursare de TVA.
Mecanismul e legal și vital pentru firmele care investesc. Tocmai de aceea e și o țintă des întâlnită a fraudei: dacă umfli achizițiile cu tranzacții fictive, poți ajunge să primești de la buget bani care nu ți se cuvin. În acest caz, firma a cerut 7,5 milioane de lei.
Ce urmează
ANAF spune că a găsit „indicii” ale unor fapte penale, mai exact ale tentativei de a obține fără drept rambursări de la buget. Fapta este prevăzută la art. 8 din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală. Dosarul a ajuns la organele de urmărire penală, care vor stabili dacă s-a comis o infracțiune.