Skip to content
bărbat care stă jos cu durere de spate
Bine cu tine - Powered by MedLife

Cinci motive pentru care te doare spatele, chiar dacă nu ai ridicat nimic greu

Elena Oceanu

Durerile de spate nu apar doar după ridicarea unor greutăți sau un efort fizic intens. Orele petrecute pe scaun, încercarea de a menține permanent o postură perfect dreaptă și chiar stresul prelungit pot contribui la apariția sau agravarea lor. Specialiștii explică de ce unele obiceiuri aparent benefice pot întreține disconfortul și de ce modificările descoperite la RMN nu indică neapărat o problemă gravă.

Durerea lombară, care afectează partea de jos a spatelui, este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În 2020, aproximativ 619 milioane de oameni acuzau dureri de spate, iar numărul lor ar putea ajunge la 843 de milioane până în 2050, în principal, din cauza îmbătrânirii populației.

Specialiștii citați de publicația „The British Medical Journal“ estimează că în nouă din zece cazuri, durerea lombară este nespecifică, adică nu poate fi atribuită unei boli sau unei leziuni anume. Un efort fizic neobișnuit poate declanșa un episod dureros, iar statul ore în șir în aceeași poziție poate accentua disconfortul.

1. Ai făcut mai mult efort decât de obicei

Pentru cineva obișnuit să petreacă mult timp la birou, o după-amiază dedicată curățeniei poate însemna un efort fizic neobișnuit, care solicită spatele. Spălatul podelelor, mutarea obiectelor sau reorganizarea dulapurilor presupun aplecări, răsuciri și mișcări repetate, uneori timp de câteva ore. Durerile musculare pot apărea abia a doua zi, chiar dacă în timpul activității nu s-a simțit niciun disconfort.

Când se trezesc cu dureri de spate, mulți oameni dau vina pe saltea, mai ales dacă nu s-au accidentat și nu au ridicat nimic greu. Cauza poate avea însă legătură cu activitățile din ziua precedentă, nu neapărat cu felul în care au dormit. Uneori, disconfortul de dimineață apare și după o zi cu foarte puțină mișcare.

2. Stai prea mult pe scaun

Sedentarismul poate favoriza apariția durerilor de spate, mai ales în cazul persoanelor care lucrează la birou. Fizioterapeutul britanic Antony Bush, autorul cărții „The Back Fix”, subliniază că orele petrecute la serviciu pe scaun, timpul în care oamenii stau în mașină în drum spre casă și serile în fața televizorului pot însuma chiar și 12 ore de stat jos pe zi. Specialistul susține că durerile pot apărea după numai șase ore petrecute în această poziție, deși nu există o limită valabilă pentru toată lumea.

La polul opus, efortul fizic intens și repetitiv, specific unor sporturi precum canotajul sau gimnastica, poate suprasolicita spatele. Potrivit fizioterapeutului, în aproximativ jumătate dintre cazurile întâlnite în practica sa, durerile de spate au mai multe cauze, motiv pentru care este important ca fiecare să fie identificată.

3. Te forțezi să stai cu spatele prea drept

Obiceiul de a sta cu spatele perfect drept, învățat încă din copilărie, nu este neapărat benefic. Fizioterapeutul Antony Bush explică faptul că menținerea unei posturi rigide poate provoca dureri, chiar dacă poziția pare corectă. Mușchii rămân încordați, mai ales atunci când corpul este forțat să stea ore întregi într-o poziție incomodă.

Nici statul cocoșat nu este recomandat pentru perioade lungi, atrage atenția osteopata Anisha Joshi, din Londra. Potrivit specialistei, este mai bine ca spatele să fie relaxat, iar poziția corpului să se schimbe frecvent.

Bush contestă și ideea că orice obiect trebuie ridicat obligatoriu cu spatele perfect drept și genunchii îndoiți. Poziția potrivită poate varia în funcție de greutatea obiectului, de tipul mișcării și de capacitatea fizică a persoanei. O analiză a 11 studii, publicată în 2020, nu a identificat dovezi convingătoare că ridicarea obiectelor cu spatele curbat ar crește riscul de durere lombară. Cercetătorii au atras însă atenția că dovezile disponibile sunt limitate și nu permit stabilirea unei tehnici universal sigure.

O analiză a 11 studii, publicată în 2020, în Journal of Orthopaedic & Sports Physical Therapy, nu a confirmat că ridicarea obiectelor cu spatele curbat ar crește riscul de dureri lombare sau ar agrava simptomele existente. Autorii au precizat însă că studiile analizate au avut o calitate metodologică scăzută și au inclus greutăți de cel mult 25 de kilograme.

În practică, nu există o singură poziție ideală pentru toate activitățile. Mai important este ca efortul să fie adaptat capacității fizice, iar musculatura să fie întărită treptat, fără suprasolicitare.

4. Ești stresat

Stresul prelungit poate favoriza apariția durerilor de spate sau le poate agrava pe cele existente. Osteopata Emma Hayward susține că durerea resimțită în astfel de situații este cât se poate de reală, chiar dacă nu există o leziune care să o explice.

Potrivit specialistei, stresul poate provoca tensiune musculară și poate reduce mobilitatea spatelui. În timp, mișcările devin mai dificile, iar uneori chiar și un efort fizic minor poate accentua disconfortul. Hayward spune că, în practica sa, întâlnește foarte rar pacienți cu dureri lombare care să nu fi trecut și printr-o perioadă stresantă.

La rândul său, Antony Bush consideră că starea psihică poate influența atât intensitatea durerii, cât și riscul ca aceasta să devină cronică. Conform fizioterapeutului, evaluările psihologice pot fi uneori mai utile decât un RMN pentru a estima riscul ca durerile de spate să se cronicizeze. Din acest motiv, menționează că ține cont și de starea emoțională a pacienților atunci când stabilește tratamentul, nu doar de problemele fizice.

5. Te sperii de modificările descoperite la RMN

În cazul durerilor de spate, mulți pacienți consideră că RMN-ul poate stabili cu precizie cauza acestora. Fizioterapeutul britanic precizează însă că modificările observate la această investigație nu explică întotdeauna durerea și nici nu indică neapărat cât de severă este.

Odată cu înaintarea în vârstă, discurile intervertebrale își pot pierde din conținutul de apă, își pot modifica forma, iar articulațiile coloanei pot prezenta semne de uzură.

O analiză care a inclus 33 de studii, publicată în 2015, în American Journal of Neuroradiology, a arătat că asemenea modificări sunt frecvente chiar și la persoanele care nu au dureri de spate. Cercetarea a inclus peste 3.100 de persoane fără simptome și a constatat că semnele de degenerare a discurilor intervertebrale erau prezente la 37% dintre participanții de 20 de ani și la 96% dintre cei de 80 de ani.

Potrivit unui studiu realizat în India, și informațiile oferite pacienților atunci când primesc rezultatul unui RMN sunt extrem de importante. Cercetarea a inclus 44 de persoane cu dureri lombare, împărțite în două grupuri. Unora li s-a explicat că multe dintre modificările observate la nivelul coloanei sunt frecvente odată cu înaintarea în vârstă, iar ceilalți au primit doar informații despre ce arăta investigația.

La evaluarea făcută după șase săptămâni, pacienții din al doilea grup erau mai îngrijorați în legătură cu starea coloanei vertebrale. Durerile se amelioraseră mai puțin, iar activitățile zilnice le provocau în continuare dificultăți. Studiul a inclus însă numai 44 de participanți, astfel că rezultatele trebuie confirmate prin cercetări mai ample.

Neil O’Connell, fizioterapeut și profesor la Brunel University London, care a participat la elaborarea ghidului britanic pentru durerile lombare, publicat în 2016 de National Institute for Health and Care Excellence (NICE) compară modificările degenerative ale coloanei cu ridurile de pe față, deoarece multe fac parte din procesul obișnuit de îmbătrânire și nu provoacă neapărat probleme.

Tocmai de aceea, investigațiile imagistice nu sunt recomandate de rutină tuturor persoanelor cu dureri de spate. Ghidul NICE precizează că RMN-ul și alte examinări asemănătoare ar trebui luate în considerare atunci când rezultatele ar putea influența tratamentul. Există însă situații în care investigațiile sunt necesare, de exemplu dacă medicul suspectează o afecțiune gravă sau apar semne de afectare neurologică.

Cum poate fi atenuată durerea de spate

În cele mai multe cazuri, durerile de spate se ameliorează în câteva săptămâni, deși uneori pot persista sau pot reapărea. Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) recomandă menținerea activităților zilnice, în măsura în care durerea permite, și evitarea repausului prelungit la pat.

Plimbările, înotul și exercițiile ușoare, inclusiv yoga sau pilatesul, pot fi de ajutor. Mișcările care agravează durerea ar trebuie însă evitate sau adaptate. Pentru relaxarea musculaturii încordate se poate aplica local căldură, folosind, de exemplu, o sticlă cu apă caldă învelită într-un prosop. Persoanele care lucrează la birou ar trebui să facă pauze regulate și să evite menținerea aceleiași poziții ore în șir.

Medicamentele antiinflamatoare, precum ibuprofenul, pot ameliora simptomele, dar nu sunt recomandate tuturor, mai ales în cazul unor afecțiuni digestive, renale sau cardiovasculare. Alegerea tratamentului trebuie discutată cu medicul sau farmacistul.

Dacă durerea persistă mai mult de trei luni, tratamentul poate include mai multe metode. În ghidul publicat în 2023, Organizația Mondială a Sănătății recomandă, pentru durerea lombară cronică primară, exerciții fizice adaptate, anumite forme de terapie manuală, precum masajul, și terapia cognitiv-comportamentală, în funcție de nevoile pacientului. În schimb, centurile lombare, corsetele și tracțiunea nu sunt recomandate de rutină, iar opioidele ar trebui evitate din cauza riscurilor asociate, inclusiv dependența și supradozajul.

Când e cazul să mergi la medic

Consultul medical este necesar dacă durerea nu se ameliorează după câteva săptămâni, dacă te împiedică să îți desfășori activitățile zilnice, dacă se agravează noaptea sau dacă ai slăbit fără să îți dorești. Febra, frisoanele sau o durere foarte puternică, apărută brusc, necesită un consult în aceeași zi.

Mergi de urgență la spital sau sună la 112 dacă durerea de spate este însoțită de:

  • amorțeală, furnicături sau slăbiciune la nivelul ambelor picioare;
  • pierderea sensibilității în zona organelor genitale sau a anusului;
  • dificultăți la urinare sau pierderea controlului asupra urinei ori a scaunului;
  • durere în piept;
  • durere apărută după un accident grav, de exemplu unul rutier.