Smartphone vs aparat foto, o ”bătălie” care pare să aibă un câștigător clar. Care sunt avantajele fiecărei categorii și de ce aparatele foto performante nu vor muri
\Românii cumpără anual peste 3 milioane de smartphone-uri, iar în lume se vând peste 1,5 miliarde. Camerele foto au avansat enorm, și sunt posibile cu telefonul, lucruri care până acum 4-5 ani erau doar de domeniul aparatelor foto profesionale. În tot acest timp, vânzările de camere foto dedicate au scăzut drastic, cu excepția categoriei mirrorless, dar aceste camere foto profesionale mai au încă o mulțime de avantaje față de smartphone-uri. Mai jos puteți citi pe larg despre plusurile și minusurile celor două categorii și puteți vedea mai multe colaje și fotografii realizate cu diferite tipuri de camere.
Informația pe scurt
- 2007 a fost ultimul an în care s-au vândut mai multe aparate digitale decât smartphone-uri, iar în prezent se cumpără anual peste un miliard de telefoane smart și cam 15 milioane de aparate foto digitale.
- În România s-au vândut anul trecut peste 3,5 milioane de smartphone-uri, de la cele de sub 400 de lei, până la cele de peste 4.000 de lei. Pandemia a adus scăderi și de peste 40% în aprilie, dar piața își revine.
- Dacă în prima parte a existenței smartphone-urilor a fost o cursă a megapixelilor, în ultimii ani producătorii au îmbunătățit profunzimea imaginii și performanțele în condiții cu lumină puțină. La aceste capitole, camerele digitale surclasau telefoanele până acum 3-4 ani, dar diferența s-a redus enorm.
- Pentru un utilizator obișnuit, doar ușor pasionat de fotografie, noile generații de telefoane suplinesc cu brio aparatele foto complicate și greoaie. Pentru restul, rămân fie amândouă, fie aparatura foto.
- Telefoanele nu pot înlocui aparatele foto ”profi” la evenimente cu foarte multă mișcare și unde este și nevoie de zoom foarte mare, de exemplu pentru a face poze excelente la întreceri sportive sau pentru a fotografia animale în mediul lor natural (wildlife).
- Atât DSLR-urile, cât și aparatele foto mirrorless, oferă o calitate superioară a imaginii (datorită senzorilor de mari dimensiuni), indiferent de lumina ambientală, însă cu condiția să știi să folosești aparatul la adevăratul lui potențial.
- De câțiva ani sunt tot mai căutate aparatele din categoria mirrorless care au dimensiuni mai reduse decât DSLR-urile, sunt mai ușoare și au capabilități foto apropiate, identice sau chiar superioare DSLR-urilor (depinde de ce clasă de aparatură vorbim: entry, mid sau high-level). Dacă vânzările altor tipuri de aparate foto digitale su scăzut dur în ultimii ani, mirrorless-urile au rămas la o valoare constantă de 4 milioane de unități pe an.
- Aparatul foto dedicat este pentru persoana care vrea control total în creativitatea fotografică, care vrea să experimenteze versatilitatea oferită de acest gen de aparatură și pentru un om care vrea să-și printeze creațiile la rezoluție mare, și care vrea să-și vândă fotografiile
Smartphone-ul, o evoluție fulminantă
Acum două decenii nu te-ar fi crezut nimeni dacă îi spuneai că vei putea face poze excelente cu un terminal de dimensiunea unui calculator de buzunar și că apoi poți trimite rapid oricui poza, în 2-3 secunde. Această posibilitate de a trimite uimitor de rapid o poză a contribuit la succesul telefoanelor inteligente.
Foto Ștefania Gal, aparat foto Canon EOS 760D
Tehnologia a avansat uimitor, dar și marketingul. Marile companii au tot spus că poți face cu telefonul poze la aceeași calitate precum cu un aparat foto performant, chiar dacă în cele mai multe cazuri afirmația nu era adevărată. Marketingul a insistat pe camera foto, pe rezoluția cu tot mai mulți megapixeli și pe numărul de camere de pe spatele telefonului (s-au lansat și telefoane cu 4-5 sau 6 camere).
Trebuie spus că soft-urile de inteligență artificială au un rol extrem de important în modul cum ies pozele de pe mobil, schimbând uneori poza radical.
Camera a devenit, așadar, un criteriu de cumpărare extrem de important, la unele modele fiind chiar cel mai important criteriu. Camera este foarte importantă, și diferența dintre un telefon de 700-900 lei și unul de peste 2.000 de lei ține foarte mult de cameră (la cel Entry ies foarte rău pozele macro, cele pe lumină scăzută și cele în mișcare). Totuși și cel ieftin se mișcă bine, poți privi clipuri pe Youtube, poți rula ușor aplicații, dar fotografiile pe telefonul mai ieftin nu vor ieși bine decât dacă este foarte multă lumină disponibilă în mediul înconjurător.
Colaj stradal Huawei P30 Pro
Cum au evoluat vânzările globale de smartphone-uri (date statista.com)
2007: 122 milioane
2010: 296 milioane
2013: 969 milioane
2015: 1,42 miliarde
2017: 1,53 miliarde
2019: 1,56 miliarde
Samsung are aproximativ 21% din piață, Huawei are 18%, Apple are 13%, Xiaomi are 11% și Vivo 9%. În România Samsung are peste 50% din piață, Huawei undeva la la 16-18% și Apple pe la 11-13%.
Cu totul altfel arată parcursul camerelor foto digitale (sursa statista.com)
2010: 121 milioane
2011: 115 milioane
2013: 63 milioane
2015: 35 milioane
2018: 19 milioane
2019: 15 milioane
Drumul a fost lung pentru smartphone-uri, iar la începuturi s-au lansat în 2000 în Coreea de Sud două modele de telefoane mobile cu cameră foto: Samsung SCH-V200 și Sharp J-SH04, însă pozele nu erau deloc grozave. Urmau să treacă alți 7 ani până la primul iPhone și alți 10 până să înceapă creșterea sistemului Android.
Colaj nocturn, Mirrorless Fujifilm X-T1 vs telefon Nokia 8
În 2006 s-au lansat primele telefoane cu cameră de 3,2 MP (Sony Ericsson K800i), iar interesul a fost stârnit în 2007 de lansarea Nokia N95, telefon cu cameră de 5 MP. Pozele pe mobil începeau să devină interesante, dar nu erau grozave. În 2008 se lansau și telefoane mobile cu cameră de 8 MP (Samsung i8510, zis și INNOV8), iar din 2002-2003 a început să fie posibil să trimiți o fotografie prin MMS.
Anul acesta se vor vinde în lume peste 1,3 miliarde de smartphone-uri, în scădere cu cel puțin 12% față de 2019, iar de vină a fost și criza coronavirusului care a afectat achizițiile în mai toate domeniile. Înainte de criza Covid estimările indicau o scădere de 2-3%.
Datele statista.com arată că rata de penetrare a smartphone-urilor a ajuns în lume la 41%, ceea ce înseamnă că 3,2 miliarde de oameni au smartphone-uri, de la cele de sub 60 de euro, până la cele de peste 1.000 de euro. În 2016 rata de penetrare era de doar 33%.
Foto Vlad Barză, Samsung Galaxy S8
În ziua de azi, cei mai mulți avem cel puțin un smartphone, dar sunt și oameni care au trei. Apoi, diversele studii au calculat de câte ori ridicăm telefonul pentru a ne uita pe zi la el, iar unele date indică și că ne uităm de peste 200 de ori și că suntem, fără îndoială, dependenți.
Smartphone-ul este foarte util și, de 2-3 ani, putem în unele orașe românești să plătim biletul de autobuz prin NFC, apropiind telefonul de un afiș din autobuz, iar exemplele despre ce putem face cu smartphone-ul ar putea umple zeci de pagini.
Foto Vlad Barză, Samsung Galaxy S6
Smartphone-ul a devenit nucleul existenței noastre, iar una dintre cele mai plăcute părți ale sale este că ne ajută să capturăm din ce în ce mai fidel, lumea înconjurătoare prin intermediul camerelor foto tot mai inteligente ce devin tot mai bune de la o nouă generație la alta.
În 2007, primul smartphone adevărat, iPhone avea cameră de numai 2 MP, nu avea cameră frontală și nici nu putea filma. La primul Samsung Galaxy, lansat în 2010, era greu să faci o poză care nu ieșea mișcată (abia la S2 camera a fost bună). De la acele vremuri am ajuns la telefoane cu șase camere pe spate și cu zoom optic excelent (cum ar fi la Huawei P30 Pro și Samsung S20).
Foto Ștefania Gal Test între zoom-uri la telefoane flagship Huawei P 30 Pro din 2019 și iPhone 7 Plus din 2016
Diversele publicații de profil au făcut topuri cu cele mai performante smartphone-uri din punct de vedere al camerei și câteva nume sunt prezente des: Huawei P 30 Pro (și mai nou P40 Pro), Apple iPhone 11 Pro, Samsung Galaxy S20 Ultra, Google Pixel 4XL, Xiaomi Mi Note 10, OnePlus 8 Pro sau Sony Xperia 1.
Foto Adrian Mitrea, iPhone Xs
În acest context este normal să ne întrebăm: dacă tot sunt din ce în ce mai performante camerele foto de pe smartphone, de ce mai există pe piață aparatură foto și de ce oamenii nu abandonează piața aparatelor foto performante. Sunt mai multe explicații și mai jos puteți citi pe larg despre fiecare.
Avantajele smartphone-urilor
– Calitate foarte bună a imaginii în condiții de iluminare bună, dar și în condiții de iluminare scăzută (valabil doar în cazul terminalelor high-end).
– Pentru a-și menține sau crește cota de piață producătorii încearcă, o dată la 6 luni sau măcar la 12 luni să aducă îmbunătățiri terminalelor, și mai ales pe camerele lor foto.
Astfel, producătorii au implementat pe smartphone-uri, de la generație la generație, camere foto tot mai luminoase, cu senzori ceva mai mari și procesoare mai capabile. De asemenea, au venit și cu o multitudine de camere foto „lipite” pe spatele telefonului, precum: ultra-wide (extra-largi), wide (largi), telephoto (zoom), iar în prezent se dorește implementarea de camere macro pe telefoane (așa cum se găsesc pe Xiaomi Redmi Note 8 și pe Samsung S10 Lite).
Foto Ștefania Gal, Samsung J5
– În plus, se profită la maximum și de funcția AI (inteligență artificială) de pe camere, care, este și ea într-o continuă dezvoltare.
Algoritmii de AI fac automat o serie de reglaje legate de expunere, de luminozitate, și de balansul de alb. Algoritmii recunosc diverse elemente din cadru, estompează automat anumite aspecte ale imaginii, cresc luminozitatea în unele porțiuni.
Când vorbim despre AI-ul camerelor foto, putem să rezumăm asta la două lucruri mari și late: fotografie la ”foc automat” și ”de-a gata editată” (în limitările cu care smartphone-ul vine din fabrică).
Inteligența artificială oferă o expunere corectă fotografică, culori mai vibrante, contraste mai pregnante, lumină și detalii în miez de noapte, nemaifiind necesar niciun efort din partea utilizatorului pentru a aduce fotografia mai aproape de o viziune artistică, de ochiul său de fotograf și de imaginația sa. Ba chiar AI-ul ajută camera foto să vadă mai bine și mai multe detalii în miez de noapte decât un om poate vedea cu ochiul liber, și asta fără niciun trepied sau vreun alt „ajutor” complementar.
Foto Ștefania Gal, Nokia 8
Așadar, pe scurt și la obiect, o cameră AI recunoaște în mod automat scenele fotografice. Odată ce utilizatorul îndreaptă camera spre un subiect, camera AI va prelua toată responsabilitatea pentru a reda acea fotografie cu efect de WOW, și totul într-o fracțiune de secundă!
– Tot la smartphone ai la îndemână aproape 24/7, un mini-computer, cu acces instant la lumea virtuală și care dispune totodată de camere foto tot mai bune de la an la an.
– Tot mai multe smartphone-uri sunt capabile să captureze și fișiere RAW, care sunt net peste calitatea fișierelor JPEG (de sine stătătoare ale tuturor camerelor foto, în general). Fișierele RAW sunt ”negative digitale”, ce rețin mult mai bine informațiile și detaliile mediului înconjurător, dar care necesită editare ulterioară și conversie în fișiere jpeg, pentru a putea fi citite de programe și aplicații, și postate pe paginile web.
– Au un meniu mult mai simplu de folosit pentru gestionarea opțiunilor camerelor foto în comparație cu un aparat foto DSLR sau Mirrorless.
– Îți permit să faci selfie-uri. În 2013 a apărut noțiunea de selfie și oamenii au început să facă poze cu camera frontală a mobilului. În 2011 puțin peste un sfert dintre modelele noi de smartphone aveau cameră frontală, iar în 2015 aproape toate aveau. Mai mult, rezoluția a tot crescut cu cât și userii s-au arătat tot mai dornici să facă selfie-uri, unii și zeci pe zi.
Unii psihologi au spus că este o dovadă de narcisism că ne fotografiem pe noi înșine atât de des, iar alții au spus că suntem la ”vânătoare” de aprecieri, de like-uri. Fotografiile au devenit ”tranzacționale” sunt gândite să producă interacțiuni, să stabilească și să mențină relații și să producă efecte. Printre telefoanele cu cele mai bune camere de selfie se numără Google Pixel 4X; și Samsung S20+.
– Le poți atașa cu ajutorul clipsurilor, diverse lentile peste cameră, cum ar fi unele cu zoom, cu macro sau ”fisheye”. Cele mai ieftine seturi sunt sub 20 de euro, dar se pot găsi și unele de peste 100 de euro. Telefonul nu este transformat într-un DSLR prin aplicarea acestor lentile, dar ele pot înfrumușeța pozele pentru Instagram. Totuși, popularitatea acestor seturi nu este ridicată, mai ales că multitudinea de filtre foto de pe aplicații precum Snapseed fac să nu mai fie nevoie de aceste seturi de lentile.
Foto Adrian Mitrea, iPhone Xs
Dezavantajele smartphone-urilor
– Senzorul camerelor foto de pe smartphone este unul de dimensiuni reduse, cu mult mai mic față de cel de pe aparatele foto. Astfel, calitatea unei poze de 16 MP de pe smartphone, nu se compară cu calitatea unei poze de 16 MP a unui DSLR sau mirrorless, indiferent dacă pozele sunt realizate pe timp de zi sau nu; diferența fiind cu atât mai vizibilă în cazul pozelor realizate în condiții de lumină scăzută (de ex.: încăperi slab luminate, după apusul soarelui sau/și în timpul nopții)
– Deși există un mod „Manual” în meniurile camerelor foto de pe smartphone, unde se presupune că tu ai control total asupra setărilor, în realitate, lucrurile stau puțin diferit. Acest mod Manual (sau Pro, cum mai este denumit) din meniul camerei, nu este un control real, de 1 la 1 cu ceea ce se întâmplă pe un aparat foto standard (ex.: DSLR). Acesta, în realitate, este un algoritm rezultat din artificiile de calcul ale soft-ului implementat în smartphone, și nu un rezultat mecanic al camerei foto, așa cum se întâmplă pe aparatele foto convenționale.
Colaj peisaj montan aparat Mirrorless Fujifilm X-T1 vs telefon Nokia 8
– O altă „iluzie” a camerelor de pe smartphone o reprezintă valoarea diafragmei înscrisă pe ”fișa tehnică” a acestora. De exemplu, dacă pe un smartphone ți se spune că ai o cameră luminoasă cu o diafragmă de f/1.7, în realitate acel f/1.7 devine altă valoare, mult mai mare.
Mai exact, pe un aparat foto full frame diafragma de f/1.7, este exact f/1.7. În schimb, pe un aparat foto cu senzor mai mic (denumit Crop), diafragma este mai închisă exact cu valoarea factorului de crop. Astfel, pe un DSLR marca Canon, unde ”factorul de crop” este x1.6, diafragma de f/1.7, devine f/1.7×1.6, adică f/2.72.
Așadar, când se spune că smartphone-ul are o cameră super rapidă și luminoasă cu o diafragma de f/1.7, de fapt este doar o strategie de marketing, căci realitatea este puțin diferită. La fel de adevărat este că acest lucru nu va deranja pe aproape nimeni, atât timp cât pozele îi mulțumesc pe useri.
Foto Ștefania Gal, Huawei P30 Pro
– Viteza (de declanșare și de focalizare) a camerelor de pe smartphone este mai mică decât pe un aparat foto.
– Smartphone-urile de vârf de gamă au ecrane tot mai mari de la an la an și pur și simplu sunt mai greu de ținut într-o singură mână și deci sunt incomode chiar la fotografiat, deși camerele sunt excelente.
– Durata de viață a unui smartphone este cu mult mai mică decât cea a unui aparat foto. De exemplu un smartphone este schimbat cam la 2-3 ani, perioada medie, crescând în ultimii ani, fiindcă modelele de vârf de gamă sunt foarte fiabile și oamenii nu au foarte multe motive să le schimbe repede dacă funcționează bine. La toate acestea se adaugă și faptul că ”flagship-urile” devin tot mai scumpe de la an la an. Criza coronavirusului ar putea să crească intervalul la care un om își schimbă telefonul, dat fiind că mulți oameni au rămas șomeri sau au venituri mai mici. Însă modificarea nu va fi foarte mare.
Multe smartphone-uri își află sfârșitul și după ce utilizatorii le scapă și ecranul se sparge rău, iar costurile de reparație se apropie sau chiar depășesc costurile unui telefon similar second-hand și funcțional.
Dacă oamenii își schimbă smartphone-urile la 2-3 ani, aparatele foto performante pot fi folosite mai mulți ani, obiectivele pot fi schimbate și în general un aparat foto rezistă mai mult și fiindcă se uzează mai puțin în comparație cu un smartphone care este mereu ”în priză”.
Avantajele aparatelor foto DSLR și mirrorless
– Atât DSLR-urile, cât și aparatele foto mirrorless oferă o calitate superioară a imaginii (datorită senzorilor de mari dimensiuni), indiferent de lumina ambientală, însă cu condiția să știi să folosești aparatul la adevăratul lui potențial.
Foto Ștefania Gal, aparat Mirrorless Fujifilm X-T1
– Versatilitatea este un alt atu al aparatelor foto. Există o mulțime de obiective interschimbabile de calitate superioară, cu ajutorul cărora poți fotografia un ”palmares” bogat de subiecte fotografice (teleobiective pentru wildlife și fotografia de sport, obiective wide și ultra-wide pentru peisaje, astrofotografie și arhitectură, obiective macro pentru fotografia de detaliu, close-up cât și macrofotografie etc).
Pe lângă versatilitatea obiectivelor foto, acestea dispun și de diverse accesorii: de la tot soiul de filtre, blitz-uri externe, până la inele adaptoare, inversoare și chiar macro.
Foto Ștefania Gal, aparat DSLR Canon 60D
Desigur că și pe smartphone producătorii au început să implementeze camere foto wide, ultra-wide sau telephoto, așa cum menționam mai sus, dar acestea încă nu se pot compara sau ridica la nivelul celor de pe aparatele foto DSLR și/sau Mirrorless.
– Rezistența la uzură – chiar dacă majoritatea DSLR-urilor sunt construite din policarbonat, acestea rezistă mulți ani. În plus, aparatele high-level sunt în general construite din diverse aliaje (spre exemplu magneziu).
De câțiva ani sunt tot mai căutate aparatele din categoria mirrorless care au dimensiuni mai reduse decât DSLR-urile, sunt mai ușoare și au capacități foto apropiate DSLR-urilor. Aparatele mirrorless nu au o oglindă internă care reflectă lumina din obiectiv, iar asta elimină greutatea în plus pe care o regăsim la camerele DSLR. În cazul acestor aparate foto lumina intră direct în senzorul de imagine. Și cele mirrorless sunt construite din materiale de calitate, menite să reziste la uzură și intemperii.
Foto Ștefania Gal, , Mirrorless Fujifilm X-T1
– Vizorul optic (OVF) și/sau cel electronic (EVF) reprezintă o adiție binevenită, mai ales în condiții de lumină puternică, când nu poți vedea (mai) nimic pe ecranul LCD al aparatului foto.
– Viteza de focalizare și cea de declanșare sunt foarte ridicate.
– Ai control total asupra setărilor aparatului foto.
Dezavantajele camerelor foto
– Dimensiunile și gabaritul, în cazul aparatului foto tip DSRL, aparatul plus obiectivele ajungând să cântărească câteva kilograme.
– Tehnologia de pe DSLR-uri a rămas în urmă, mai ales la unele mărci de aparate, unde la doar câteva modele s-a implementat filmarea 4K, care, pe smartphone-uri și mirrorless-uri există de ani buni.
– Toate avantajele unui aparat foto se pot transforma rapid în dezavantaje, mai ales pentru începători și entuziaști, din două motive:
1 – complexitatea aparaturii foto: ca fotograf începător, pe un smartphone, în cea mai mare din timp, după ce se alege modul de fotografiere care este ”presărat” cu AI (Inteligență artificială), se atinge un buton și gata!, poza iese peste așteptările unui începător.
În schimb, când este folosit un aparat foto, chiar dacă este setat pe modul Auto și se apasă tot un singur buton, adesea utilizatorul nu va fi mulțumit de rezultate căci, pozele finale nu sunt ”șlefuite” de soft-ul aparatului, precum la smartphone.
Astfel, dacă deții un DSLR spre exemplu, va trebui să muncești mai mult pentru poze cu adevărat reușite, ceea ce te duce la utilizarea modului Manual, mod care poate deveni frustrant de utilizat de către un începător.
Colaj triplu Fujifilm X T1 iPhone 7 Plus Huawei P 30 Pro
2 – Financiar: chiar dacă la prima vedere aparatura foto destinată începătorilor și entuziaștilor (excepție fac cele destinate profesioniștilor, cum ar fi aparatul full-frame) par a fi cam la același preț de vânzare și adeseori, chiar sub prețul unui smartphone high-end, în final când te apuci efectiv să ”jonglezi” cu aparatul, o să descoperi că ai nevoie de un card de memorie, de un nou obiectiv foto (pentru că cel de kit nu te satisface), de acumulatori extra și/sau alte accesorii și toate acestea costă uneori de ordinul miilor de euro.
Astfel, poți ajunge să ții aparatul pe post de ”bibelou” în casă și să faci poze doar cu telefonul. În schimb, un echipament compus dintr-un body (aparat foto) căruia îi atașezi diverse obiective (ex: ultra-wide, wide, tele și macro), ar costa chiar și peste 2.000 euro. Mai mult, nu trebuie să uităm de faptul că este nevoie de PC-uri performante care să facă față editării negativelor digitale (adică a RAW-urilor – care adesea au rezoluții mari, depășind lejer 25 MB)
”Săpuniera”
În afara aparatelor tip mirrorless și DSLR, pe piață mai există încă două tipuri de aparate care au prezență tot mai slabă: aparatul tip ”bridge” și aparatul compact.
Aparatul compact sau ”Săpuniera” așa cum i se spune în termeni populari, și-a pierdut locul privilegiat pe care-l deținea acum 15-20 de ani, fiind înlocuit de smartphone-uri.
Atât aparatul compact cât și smartphone-ul, în general, dispun cam de același tip de senzor, astfel încât nu mai merită să achiziționezi o ”săpunieră”. În plus, aceste aparate se conectau greu prin WiFi și nu era ușor să scoți instant o imagine. Acum, pentru mulți, pare incredibil că aveam la noi mereu carduri SD sau adaptoare pentru a pune pozele pe laptop.
Totuși, aparatele compacte nu au pierdut chiar de tot terenul. Mai sunt companii, precum Leica, Fujifilm, Ricoh, Sony care vând cu succes aparate foto compacte. Dar, aceste aparate se adresează pasionaților de ”Street Photography”, au dimensiuni reduse, pot avea obiective zoom sau fixe, dispun de senzori de 1” (mult mai mare decât pe smartphone – de exemplu Sony cu gama RX100) sau de senzori APS-C (ex. Fujifilm cu gama de aparate X100) și chiar de senzori full-frame (ex. Leica). Evident că și prețurile sunt destul de ridicate.
Aparatul foto tip ”Bridge” sau Super-Zoom-ul (cum mai este el denumit) seamănă foarte mult la ”look” cu un DSLR, doar că nu dispune de un senzor atât de mare și nici de obiective interschimbabile. Totuși, poate fi o alegere inspirată pentru cine vrea un aparat foto versatil, care are atașat un obiectiv wide, dar și cu zoom, în același timp.
Concluzii
Atât smartphone-urile cât și aparatele foto au avantajele si dezavantajele lor și, de puține ori, cele două categorii se completează reciproc mai degrabă decât să fie în concurență dură. Tehnologia merge înainte, iar camerele de pe telefoane vor fi tot mai avansate, DSLR-urile sunt pe cale de dispariție (căci declinul a început de vreo câțiva ani), iar mirrorless-urile se mențin de câțiva ani la un nivel de aproximativ 4 milioane de unități/an și nu par să scadă.
Astfel, într-un viitor destul de apropiat, vom avea parte doar de super-smartphone-uri, camere compacte destinate fotografiei de stradă și aparate de tip mirrorless.
Foto Laurențiu Barză, Samsung Galaxy S9
Totuși, raportându-ne la prezent, recomandăm cu căldură camerele de pe smartphone oricărei persoane, chiar dacă se află la început de drum din punct de vedere fotografic, cât și celor avansați (dar care nu vor să care echipamentul cu ei).
Motivul?
Telefonul este cea mai bună cameră pe care o ai deja mereu asupra ta și o folosești oricând. („The Best Camera Is The One That’s With You”, a spus Chase Jarvis, unul dintre cei mai premiați fotografi)
Și apoi, mai bine o calitate mai slabă a fotografiei (din cauza senzorului mic, gamei dinamice mai slabe și valorilor ISO mai puțin potente) decât un moment superb ratat, pentru că aveai aparatul foto acasă!
Dar, recomandăm și aparatul foto (DSLR, mirrorless) în anumite condiții, și anume: pentru calitate și versatilitate, cât și pentru cei care vor să treacă la ”profesionism” fotografic și vor să participe la expoziții, să-și vadă pozele în revistă și să facă și bani din pasiunea lor.
Ca o paranteză, DSLR-ul este recomandat pentru începătorul cu visuri mari.
De ce?
Datorită erei mirrorless-urilor, prețurile DSLR-urilor atât pe piața oficială cât, mai ales, pe cea second-hand, au scăzut dramatic. Astfel, un începător își permite să realizeze fotografie de calitate superioară într-un buget destul de redus.
De asemenea, merită reținut faptul că aparatul foto este pentru persoana care vrea control total în creativitatea fotografică, care vrea să experimenteze versatilitatea oferită de acest gen de aparatură și pentru un om care vrea să-și printeze creațiile la rezoluție mare, și care vrea să-și vândă fotografiile (de exemplu pe website-uri de profil) sau serviciile fotografice.
De asemenea, merită spus că unele obiective foto (de obicei cele premium) își păstrează proprietățile și calitățile fizice și tehnice ani buni de zile (în mod excepțional chiar și 15-20 de ani).
Așadar, indiferent de alegerea făcută de fiecare utilizator, e ideal de reținut că înaintea aparaturii va fi întotdeauna creativitatea.
Ștefania Gal, colaj foto peisaj DSLR Canon 750D vs Canon 5D Mark 3
INTERVIURILE HotNews.ro