INTERVIU 80 de miliarde de euro pentru România. Europarlamentarul Siegfried Mureșan: 30 de miliarde de euro sunt bani europeni pentru următorii 4 ani din Fondul de redresare economică. Mai mult de jumătate, fonduri nerambursabile

România va obține în jur de 30 de miliarde de euro fonduri europene pe următorii 4 ani din Fondul de redresare economică al Uniunii Europene și aproape 50 de miliarde de euro din bugetul UE pentru următorii 7 ani, fonduri structurale și de coeziune și pentru agricultură, a explicat europarlamentarul Siegfried Mureșan, invitat luni la interviurile HotNews.ro LIVE. El a precizat că mai mult de jumătate din banii din Fondul de redresare vor fi granturi, fonduri nerambursabile, care nu trebuie returnate. El a mai spus că joi Parlamentul European se va întruni în sesiune plenară pentru a adopta o Rezoluție în baza căreia vor fi începute negocieri, precizând că nu vor fi operate însă modificări pe cifre.

Europarlamentarul român estimează că negocierile între Consiliul European și Parlamentul European vor fi încheiate în septembrie-octombrie, astfel încât Acordul să fie parafat în toamna acestui an și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

El a mai spus că în Rezoluția pe care o va adopta joi Parlamentul European va cere o condiționare foarte clară și strictă a alocării fondurilor de respectarea statului de drept, precizând că în PE e suficientă o majoritate absolută, în timp ce în Consiliul European, unde a fost făcut deja un prim pas, era nevoie de unanimitate.

Interviul a fost transmis pe conturile de YouTube și Facebook ale HotNews.ro și a fost moderat de Robert Mihăilescu.

Principalele declarații ale europarlamentarului:

• Președinții și premierii celor 27 de state membre UE au reușit să ajungă la un acord pe 2 componente ale acordului: bugetul UE pe următorii 7 ani. știm că UE va avea în următorii 7 ani un buget care va fi de 1.074 de miliarde de euro.
• Înaintea negocierilor, Iohannis a spus că obiectivul nostru principal este securizarea fondurilor europene pentru coeziune și pentru agricultură, pentru că aceștia sunt principalele două categorii de fonduri de care beneficiază România.
• Fondurile structurale de coeziune și sunt bani pentru construcția de autostrăzi, modernizarea de căi ferate, reabilitare drumuri, anvelopări de blocuri, extindere de rețele de canalizare, apă, electricitate. Iar fondurile pentru agricultură sunt în primul rând plățile directe pentru fermieri și în al doilea rând banii pentru dezvoltare rurală.
• Chiar înaintea negocierilor finale, Guvernul a lucrat cu celelalte țări interesate de politica de coeziune și au reușit un lucru extraordinar – să nu fie afectate fondurile
• Sunt aproximativ 27 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și aproximativ 18 miliarde de euro pentru agricultură.
• În total, sunt peste 45 de miliarde de euro pentru aceste componente, bani alocați României pentru următorii 7 ani
• Al doilea pilon – planul de redresare economică a UE, de 750 de miliarde de euro. Aici au fost presiuni uriașe pentru reducerea volumului acestui plan
• Planul de redresare economică al UE intră în vigoare la 1 ianuarie și exact cu 750 de miliarde de euro, din care 390 vor fi fonduri nerambursabile, iar 360 de miliarde de euro credite în condiții extrem de avantajoase.
• Din aceste 750 de miliarde de euro,cea mai mare parte, 672,5 miliarde de euro, sunt bani care vor fi alocați celor 27 de state membre în funcție de planurile de relansare economică la nivel național. Inițial, erau prevăzute doar 570 de miliarde de euro.
• Vor fi sursa de finanțare a planului de relansare al Guvernului Orban. Vom veni cu o listă de domenii și proiecte eligibile
• Este un acord foarte bun pentru România, iar cuvântul final îl va avea Parlamentul European
• Joi dimineață ne vom întâlni în sesiune extraordinară a PE pentru a discuta bugetul UE și pe baza acestei rezoluții vom intra în negocieri
• În această rezoluție vom apăra politica de coeziune și politica agricolă comună și am putea să obținem chiar creșteri moderate
• Deci, bugetul final va fi adoptat în PE, în urma unor negocieri
• Cât va obține România din bugetul de redresare? În jur de 30 de miliarde de euro pe următorii 4 ani și aproape 50 de miliarde din bugetul UE pentru următorii 7 ani
• Mai mult de jumătate vor fi granturi
• 390 de miliarde de euro vor fi granturi nerambursabile și 360 de miliarde credite. Vor fi făcute calcule de către experți
• România nu va fi dezavantajată. Dimpotrivă, este unul dintre câștigători
• Nu uitați că Ungaria și Polonia au reduceri de 23-24%, având o nevoie mai mică de fonduri
• E clar că România e mult mai câștigată
• De ce Victor Negrescu vorbește despre un eșec al României pe anumite domenii? În primul rând, pentru că PSD e în opoziție. Pentru prima dată de când România e membru UE, acum președintele și Guvernul vorbesc pe aceeași limbă
• Sigur, europarlamentarii PSD sunt invitați să meargă la discuții în grupuri și să vedem dacă obțin mai multe fonduri
• Vă spun că rezultatul final este unul bun. Tăierile de buget au fost la domenii care nu au afectat România
• La domeniile cele mai importante pentru România – coeziunea și agricultura – nu au fost reduse fonduri, pierderi au suferit alte țări
• România nu va fi dezavantajată de criteriul PIB.
• Alocarea pentru România e făcută, negocierile din Consiliul s-au încheiat, România nu mai are de unde să piardă. În PE nu se vor mai opera modificări la cifre, ci pe condiții
• Împrumuturile comune – este o decizie excepțională pe o situație excepțională
• CE s-a împrumutat și până acum de pe piețele internaționale dar într-un volum foarte mic.
• Sunt împrumuturi comune nu pentru totdeauna, nu vor deveni regulă
• Condiționarea alocărilor fondurilor UE de respectarea statului de drept – Pentru prima dată în istoria UE s-a adus în discuție această corelare. Adică, dacă Guvernul afectează statul de drept, să fie tăiat accesul la fonduri
• În Consiliul European s-a obținut acum un prim pas
• În Rezoluția PE de joi vom cere o condiționare foarte clară și strictă a fondurilor de statul de drept
• În PE e suficientă majoritate absolută pentru asta, în Consiliu era nevoie de unanimitate. De aceea, în Consiliu este un prim pas
• Pe baza unor criterii precise, CE va putea propune suspendarea fondurilor UE, cu majoritate calcificată pentru o țară care încalcă statul de drept
• Cred că vom avea un mecanism la finalul zilei.
• Ungaria a prezentat acest rezultat pe statul de drept ca pe un succes. Este evident că premierul ungar așa trebuie să prezinte în țara sa rezultatul, este dreptul său
• Ce urmează? Joi, sesiune plenară. Vom apăra politica de coeziune și politica agricolă comună exact în forma adoptată de Consiliu. Apoi, negocieri finale Consiliu-Parlament, apoi sper că vot final în PE
• Sunt bătute în cuie sumele
• Vom spune clar că nu vom permite alocarea de bani din planul de redresare pe proiecte din care să beneficieze țări terțe prin achiziția de companii strategice. Nu vom permite ca banii să ajungă în buzunarul unor țări precum China sau Rusia care stau cu ochii pe companii strategice și caută să le achiziționeze la un preț bun
• Nu va fi permis acest lucru cu folosirea banilor din fondurile de redresare, aceste achiziții vor fi marcate ca nepermise
• Rambursarea creditelor comune, prin taxe – UE este finanțată acum din contribuții ale statelor membre și tocmai de aceea la 7 ani sunt negocieri dure. Există în UE țări bogate, care plătesc mai multe decât primesc, precum Austria, Olanda, și au negociat agresiv
• Și sunt țări care primesc mai mult decât plătesc, cum este România, care a primit de 3 ori mai mulți bani decât a dat
• Este de dorit ca pentru a nu se mai ajunge la aceste negocieri dure UE să aibă buget propriu, să se finanțeze din surse proprii de venit, prin colectarea directă a taxelor. Iar asta nu va duce la împovărarea niciunui cetățean
• Este în discuție acum introducerea unei taxe pe folosirea de plastic de unică folosință . Există un acord pentru introducerea unei astfel de mici taxe, pentru a ne descuraja să folosim astfel de plastic
• În afară de asta, nu există acum un acord pentru alte taxe
• Se au în vedere mai multe taxe, dar nimic nu e decis. Vor fi introduse fără a împovăra oamenii.
• Buget UE, pas spre crearea unui nucleu mai puternic la Bruxelles? E clar că o Uniune Europeană care să nu decidă doar cum alocă banii, ci și cum îi colectează, ar însemna o UE mai puternică
• pentru ca UE să poată face mai mult în viitor e clar că are nevoie de un buget robust
• Estimare a duratei de negociere Consiliu – PE? Cred că vom reuși să încheiem negocierile în toamnă, septembrie-octombrie, mai degrabă decât mai târziu
• Mă aștept să avem totul parafat în toamna acestui an și intrarea în vigoare la 1 ianuarie