Criza economică a început deja. La final nu va fi ca după "Marea Ravenă", dar poate evoluăm

Această criză medicală s-a transformat în criză economică. Viața și mișcarea economiei nu va fi, probabil, ceva în genul situației de după „Marea Ravenă” descrisă de Liu Cixin în cel de-al doilea volum din seria „Amintiri din trecutul Terrei” (SF), dar probabil mici schimbări se vor observa (ne referim aici la amploarea schimbărilor, nu la efecte propriu-zise). De precizat că acolo a venit Marea Ravenă după o criză îndelungată (alt tip de criză, bineînțeles, dar în general astfel de evenimente au lucruri comune). Poate povestea menționată e puțin „apocaliptică”, dar a avut „rolul” de a împinge umanitatea în față. Să sperăm că nu se va întâmpla vreodată ceva în genul acela.

Încă nu știm cât va dura până va fi disponibil un vaccin. O așteptare lungă, o criză prelungită, poate crea o „Mare Ravenă”, poate nu ca cea prezentată de Liu Cixin (nu dau prea multe detalii din cauză de spoiler), dar la un nivel mai redus.

Înainte de Marea Ravenă, criza a avut ca efecte: inflație, standard de viață scăzut, climat politic înrăutățit, cenzură, foamete. În final, „Marea Ravenă”, ce a durat jumătate de secol, a dus la scăderea populației. Acolo era vorba și de schimbări climatice etc., de aceea nu discutăm acum de un nivel asemănător cu acela.

Acum putem gândi ca e puțin invers, că suntem într-o „Mică Ravenă” ce a venit la pachet cu o criză economică (Mica Ravenă e și ea, în sine, o criză).

Știm cu toții, crizele sunt ciclice. Declanșatorul în cazul de față este reprezentat de criza medicală.

Nu știm dacă coronavirusul va duce la o criză mai dură decât cea din ’29-’33. Nimeni nu știe. Sunt doar bănuieli ale celor pesimiști. Cei optimiști văd o revenire în V. Cert e că impactul economic încă nu îl simțim dar, așa cum a spus analistul economic Petrișor Peiu pentru HotNews.ro, îl vom conștientiza după relaxarea restricțiilor.

Sursa foto: Profimedia Images

Unii analiști se gândesc că multe firme se vor închide și ne vom trezi cu un șomaj ridicat. Alții spun că nu va fi așa de mare.

Ridicarea stării de urgență ar veni cu un impact direct, pe termen scurt în mod sigur. Nu știm dacă și pe termen lung. Statul nu va avea destule resurse pentru a susține toate business-urile afectate, iar din ce înțelegem de la Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, focusul va fi pe industrie.

Se vor transforma unele lucruri, precum modul de lucru, dar nu cu viteză amețitoare.

Cei mai afectați, în general, sunt cei săraci, în cazul unei crize.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții spune că perioada cea mai dificilă pentru standardul de viaţă va urma după ce criza medicală va trece sau se va reduce. La momentul aprilie 2020, populaţia se raportează încă, psihologic, la nivelul veniturilor din februarie-martie, nu la privaţiunile din viitor.

Mai mult, spune institutul, consecinţele socio-economice ale pandemiei asupra calităţii vieţii românilor vor domina cel puţin prima parte a deceniului 2020-2030.

• Particularitatea situaţiei actuale constă în faptul că, pentru prima dată, experimentăm o criză care îşi are originea în sănătate

Poate vom învăța mai mult decât din criza precedentă

Așa cum spunea profesorul Bogdan Suditu, criza din 2008 a fost ratată, în sensul că nu am învățat din ea, dar a existat o criză care a transformat România în bine.

„Un rezultat (al unei crize n.r.) care nu a fost nul a fost momentul 1918 – 1920. A fost o presiune atât de mare atunci a societății asupra decidenților pentru a crea schimbare, încât societatea românească de la 1925 – 1930 nu mai semăna absolut deloc cu cea de la 1918. Mă refer la un domeniu în care eu mă simt confortabil, la locuire. Lucrurile s-au schimbat, iar politicile publice au avansat foarte mult sub presiunea societății civile, fricii de societate să nu reacționeze greșit. S-au făcut foarte multe legi bune, iar banii s-au orientat către dezvoltare. Evident, nu toate au mers foarte bine”, a spus Suditu, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Dacă am fi învățat ceva din criza din 2008, spune el, puteam să fim o altă națiune astăzi care să fi integrat, valorificat toate oportunitățile de finanțare europeană, care să fi discernut foarte clar ce a fost rău și ce e bine, care sunt țintele și care sunt obiectivele în materie de economie, de locuire, de calitatea vieții, de sănătate publică pentru populația noastră. Nu am făcut lucrul ăsta.

Sănătatea ar trebui privită ca un Tezaur

După criza asta economică ar trebui să vedem o schimbare mare în zona sănătății. Acum România poate a conștientizat că sănătatea este foarte importantă, dar se vor aloca resurse suficiente? Va trebui privită ca un Tezaur ce trebuie protejat. Poate vom vedea un sistem de sănătate nou, curat și de top.

Sursa foto: Profimedia Images

Pe acest subiect, HotNews.ro a discutat cu analistul economic Petrișor Peiu. El crede că autoritățile nu se vor concentra pe alocarea unor resurse mai mari pentru sectorul sanitar, după finalizarea crizei medicale.

„Nu, pentru că nu există aceste resurse. Așa cum este construit bugetul la noi, trebuie să ne gândim că salariile, pensiile și partea alocată Casei de de asigurări de sănătate reprezintă niște cheltuieli fixe de care nu ne putem atinge și care trebuie făcute în fiecare an. Va crește ponderea datoriei publice pentru că acum se fac împrumuturi și pe termen scurt”, spune el.

Potrivit acestuia, bugetul are partea asta de cheltuieli fixe extrem de mare.

„Libertatea pe care o are un Guvern de a redirecționa puținii bani disponibili e foarte mică. Pe acele sume foarte mici disponibile concurează și transporturile și sănătatea și apărarea. Nu cred posibil acest lucru, doar dacă se va crește valoarea contribuției la Fondul Unic de Sănătate. Atunci vor fi bani. Menținerea sumelor care se dau astăzi pe fondul crizei sectorului de sănătate în viitor, mi se pare nerealistă, dacă nu se schimbă economia sau filosofia bugetară. Poate să vină cineva să zică: „Hai să restructurăm cheltuielile bugetare, inclusiv cele de personal!”, explică el

Asta, spune el, nu o poate face decât un guvern ales cu reprezentativitate, cu greutate politică. „Guvernul nostru nu răspunde deocamdată nici celei mai mari întrebări care se pune pe partea bugetară: Se cresc pensiile cu 40% sau nu? Asta e o întrebare esențială. Noi nu ne putem aștepta la mari restructurări bugetare, dacă nici la această întrebare nu se răspunde. E și problema pensiilor speciale. Sunt multe probleme lăsate așa în suspensie de către Guvern din cauza faptului că e pus pe o perioadă scurtă și vin alegeri. Nu vrea să supere pe nimeni”, a explicat Peiu.

În concluzie:

Am menționat la început de „Marea Ravenă” ca pe un exemplu. Ceea ce trăim acum poate fi considerată „O Mică Ravenă” care va lăsa unele fenomene evolutive în societatea românească.

E adevărat că încă nu știm cum vom trece peste această criză. Speranța tuturor este că rapid, deși nu există credința acestui lucru. Că am vorbit de evoluție, unele lucruri s-au schimbat deja în bine totuși. Pe alocuri am avut o informatizare a statului și a mediului privat. Mai mult, unii antreprenori români au dat dovadă de flexibilitate. Și-au adaptat business-ul la noile cerințe ale pieței. De asemenea, unele companii, nu toate, vor menține munca la distanță, care poate deveni un standard. Lucrurile se transformă, nu repede, nu încet, dar mai rapid decât înainte de criză.

Bineînțeles, munca la distanță poate duce la scăderea interacțiunii umane. Încă nu știm cum va afecta asta din punct de vedere psihologic.

• Seria „Amintiri din Trecutul Terrei”, de Liu Cixin, este apreciată, printre alții, de fostul președinte american Barak Obama și de fondatorul Facebook Mark Zuckerberg. La jumătatea lunii mai va apărea în România și cel de-al treilea volum al seriei.
  Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.