Sari direct la conținut

​VIDEO Spectaculoasa zonă din București care revine la viață în absența oamenilor. „Toată pauza asta pe care omenirea o trăiește oferă un plus naturii”

Delta Vacarestiului, Foto: Societatea Ornitologica Romana
Delta Vacarestiului, Foto: Societatea Ornitologica Romana

Aproape o treime din Parcul Natural Văcărești, 50 de hectare din cele 186, a ars într-un incendiu la finalul lunii februarie 2020, cel mai mare din ultimii 10 ani. Imaginile de atunci erau sfâșietoare, totul era scrum. La nici două luni după, natura ne-a arătat încă o dată forța ei extraordinară de regenerare, copacii și iarba au început să înverzească, stuful a dat din cenușă, bălțile au pește și broaște țestoase, iar păsările întoarse din migrație au ocupat locul. În absența omului, din cauza săptămânilor de carantină, animalele au prins mai mult curaj și mai multe specii au început să-și facă apariția în parc. Liniștea este însă înșelătoare, un incendiu ar putea oricând să distrugă parcul. De doi ani, Agenția Națională pentru Arii Protejate, administratorul parcului, nu a găsit o soluție. Mai mult, fără investițiile necesare, bălțile ar putea seca, iar stuful va sufoca locul.

”La începutul lunii februarie au ars circa 50 de hectare din parc, cred că a fost cel mai puternic incendiu pe care l-am prins noi, în ultimii 10 ani. Natura își revine, recolonizează zona afectată, însă se simte în parc lipsa autorității, lipsa protecției. Parcul nu are pază. După incendiu au venit câteva patrule de poliție și jandarmi. La solicitarea noastră, făcută către Ministerul Mediului, au patrulat o perioadă, acum nu mai sunt. Cel mai mare spațiu verde al Capitalei, și poate cel mai spectaculos ca statut de protecție, nu are pază. Un incendiu de dimensiunea celui care a avut loc în luna februarie poate apărea oricând. În momentul de față parcul este administrat de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, o instituție nou formată, sub autoritatea Ministerului Mediului. Conform legii, această instituție a statului român trebuie să asigure paza parcului 24 de ore din 24”, a explicat Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, ONG-ul care a militat pentru înființarea acestui parc.

Asociația a administrat parcul din 2016, când a căpătat statutul de arie naturală protejată, până în 2018 când Guvernul Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate, și astfel ONG-urile au fost înlăturate din administrarea ariilor naturale.

Tot atunci a fost înființată Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) care avea în sarcină să administreze ariile protejate. Modificarea a fost aspru criticată la vremea respectivă de societatea civilă, deoarece statul român a apelat la această formulă cu custozii deoarece nu avea capacitatea să gestioneze singur aceste zone. Custozii ariilor protejate erau în bună parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, universități, societăți comerciale.

La doi ani după această modificare, în cazul Parcului Natural Văcărești lucrurile nu s-au îmbunătățit.

”Asociația Parcul natural Văcărești a fost administratorul parcului, timp de 2 ani noi am organizat administrația parcului și am intrat în această funcție de administratori legali. Am elaborat regulamentul, am început să lucrăm la planul de management, organizam supravegherea parcului prin intermediul rangerilor și a voluntarilor, doar că acum 2 ani această administrație care funcționa și se construia pe parcurs, pentru că nu este simplu să administrezi un astfel de spațiu, în 2018 administrația pe care noi am organizat-o a fost desființată și parcul preluat de Agenția Națională pentru arii protejate. Ei au spus, gata, mergeți acasă, că ne ocupăm noi de parc. Acum, noi suntem partenerii administrației printr-un protocol de colaborare semnat în februarie, prin care am preluat atribuții în domeniul educației, cercetării, ghidajului grupurilor de oameni care intră în parc”, a declarat pentru HotNews.ro Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Investițiile lipsesc

Pe lângă pază, parcul mai are nevoie și de câteva investiții. Trebuie construit un gard, curățate bălțile de stuf și trebuie rezolvată problema alimentării cu apă a bălților, acestea fiind în pericol să sece.

„Au trecut 2 ani și parcul nu are plan de management, pază, îi lipsește un gard care să protejeze și să organizeze vizitarea parcului. Sunt lucruri care pot fi făcute în câteva luni. Are toate pârghiile legislative, doar că statul român prin instituțiile sale nu intervine, nu se implică. Fără prezența și fără protecția autorității publice, Parcul Natural Văcărești se degradează și nu este o mare filozofie. Avem un spațiu deosebit de spectaculos și foarte bogat ca biodiversitate, ca funcții și servicii pentru comunitate și are nevoie de protecție. Și statul român prin instituțiile lui trebuie să-l protejeze. De asta au loc incendii, vandalisme, se taie arbori, se aduc gunoaie, pentru că nu este supravegheat. Cine trebuie să-și facă datoria nu și-o face. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate trebuie să asigure și managementul parcului. Noi am propus Agenției să le oferim un plan de management, să oferim un draft, suntem în discuții cu ei, avem un dialog, o colaborare, să vedem cum va continua. Noi am oferit statului român sprijin pe aceste subiecte. Putem interveni și noi la nivel de supraveghere. Colegii mei de la Asociația Parcul Natural Văcărești vin în parc și îl supraveghează, iar dacă sunt probleme putem anunța autoritatea, dar nu putem exercita funcția de pază și protecție, nu este rolul nostru, și nu avem capacitatea în acest sens”, a explicat Dan Bărbulescu pentru HotNews.ro.

Explicația oficială

Adi Croitoru, președinta Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a declarat pentru HotNews.ro că instituția pe care o conduce încearcă să facă un parteneriat cu Jandarmeria și Primăria pentru a fi asigurată paza parcului.

„Sigur că luăm măsuri, avem și un parteneriat semnat cu Asociația Parcul Natural Văcărești. Încercăm să facem acum un parteneriat și cu Jandarmeria, cu Primăria, să reușim să existe cineva care să păzească parcul în permanență. Incendiile acestea sunt o amenințare și la adresa biodiversității și a orașului, au fost mereu astfel de incendii. Dacă este securizat obiectivul nu se mai produc. De foarte multe ori poate exista și o mână criminală, e ușor să dai foc, mai ales când vegetația este uscată. Și o țigară aruncată acolo poate să producă un incendiu”, a declarat Adi Croitoru.

Întrebată de ce instituția nu a asigurat până acum paza parcului, aceasta a declarat că a fost în proces de organizare.

„Pentru că sunt foarte multe chestiuni administrative care au trebuit să fie puse la punct, fiind o instituție nouă. Este vorba și despre buget și despre partea administrativă, acum le așezăm pe toate și le punem la punct. Acum ne așezăm”, a explicat Adi Croitoru.

Când revin tururile ghidate

Deocamdată, în Parcul Natural Văcărești este liniște, natura profită de această perioadă pentru a se regenera, iar animalele și păsările se bucură de lipsa prezenței omului.

„Pe perioada carantinei, pământul respiră și senzația mea este că toată pauza asta pe care omenirea o trăiește oferă un plus naturii și speciilor și pământului și vegetației. Semnele acestea le vedem peste tot, nu doar aici, în toate orașele mari, oamenii au dispărut și natura a început să respire. Vedem fazani pe străzi, parcurile Capitalei forfotesc de păsări. Parcul are dinamica lui, o avea și înainte, fiindcă nu este un parc clasic, o zonă accesibilă oamenilor la modul în care sunt celelalte parcuri, unde oamenii ies, se plimbă pe alei, beau un suc și stau pe bancă. Parcul era oricum o zonă sălbatică, cu dinamica lui, mai greu influențat de oameni. Dar cred că se află în aceeași temă și parcul, speciile au revenit în parc din migrație, natura își vede de treaba ei și recolonizează așa cum face în fiecare an acest loc”, spune Dan Bărbulescu.

După perioada de carantină, Asociația Parcul Natural Văcărești va relua tururile ghidate în parc și cursurile ținute elevilor și preșcolarilor.

„O să reluăm partea de vizitare a parcului, care a fost cea mai afectată în această perioadă. Am fost săptămâna trecută în perioada ”Școala altfel”, în care aveam pe listă peste 30 de clase de copii care s-au programat să intre în parc, așteptam să intre cam 300-400 de elevi cu profesorii lor, vin în fiecare an vin la noi. Dar evenimentul nu a mai avut loc. După ce se termină perioada de carantină o să redeschidem parcul acestor activități de educație și informare. Avem și lucrări în teren de întreținere și refacere a infrastructurii care a fost afectată de incendiu sau care este vandalizată în fiecare sezon. Suntem prezenți în parc și în această perioadă de carantină, facem fotografii, supraveghem, suntem atenți să nu se aprindă iar stuful, să nu intre cu deșeuri și să le abandoneze”, a mai spus președintele Asociației Parcul Natural Văcărești.

Anual parcul are circa 10.000 de vizitatori.

De ce Delta Văcărești nu poate avea băncuțe și pavele?

„Un parc natural este o arie naturală protejată, este diferit de parcurile clasice dintr-un oraș cum este Bucureștiul. Parcul Natural Văcărești este protejat datorită speciilor, habitatelor și peisajului pe care-l oferă orașului. În funcție de acest obiectiv de protecție el are nevoie de un management astfel încât aceste specii și habitate să fie în continuare protejate. Este un mix de obiective, obiectivele naturii și prezența comunității. De aceea el este diferit. Dacă îl amenajăm ca pe un parc obișnuit s-ar putea ca în scurt timp speciile și habitatele parcului să dispară, să fie afectate. Dacă începem să construim o alee betonată, care să traverseze mijlocul parcului, cea mai spectaculoasă zonă, astfel încât oamenii să intre, să se plimbe pe pavele, cu siguranță acea zonă va fi distrusă. Orice amenajare a parcului trebuie să țină cont de această identitate naturală a lui. Mai devreme am văzut berze, în spatele nostru este o baltă naturală pe care stau păsări, care deși stau lângă noi, sunt destul de sfioase. Dacă parcul se umple de oameni, s-ar putea ca tot acest echilibru care există în momentul de față să fie afectat. Există soluții să-l amenajezi și să-l administrezi astfel încât să protejezi și să respecți natura, dar în același timp să oferi comunității și oamenilor acces la un spațiu deosebit de interesant, care să îți propună ceva diferit de ce îți oferă un parc obișnuit. Vii aici să înțelegi viața naturii, ca să vezi niște specii foarte interesante și inedite pentru oraș, vii aici ca să afli care este valoarea naturii, de ce este bine să protejăm natura și care sunt serviciile pe care natura le oferă comunității”, a explicat Dan Bărbulescu, în ceea ce privește criticile că parcul nu a fost amenajat ca Parcul IOR sau Tineretului.

Umple Parcul Văcărești Bucureștiul de țânțari?

Administrația Parcului a fost acuzată în mai multe rânduri că locul este plin de țânțari, iar aceștia ajung la blocurile din zonă și deranjează locuitorii. Dan Bărbulescu explică ce se întâmplă cu țânțarii din parc.

„Ni s-a zis că Parcul Văcărești este o fabrică de țânțari. Țânțarii au un rol foarte important în ecosistem, hrănesc și biodiversitatea acvatică, păsările și alte insecte. Este o chestie pe care oamenii o înțeleg foarte greu și nu înțeleg de ce nu o înțeleg. Spre deosebire de alte parcuri ale Capitalei, tot fabrici de țânțari, în parcul Văcărești această problemă se rezolvă singură. Țânțarii nu migrează, nu sunt păsări, ei rămân acolo. Ei bâzâie vara aici, sunt destul de mulți dacă stăm în august, seara, dar rămân aici. Nu se duc peste drum la blocuri, nu zboară atât de mult. Fiindcă este o zonă naturală, are capacitatea să se autoregleze, vorbim despre un lanț trofic care funcționează, față de un alt parc cu lac, unde sunt mai puțini amfibieni, păsări care mănâncă țânțari.”, a explicat acesta.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro