Business report: Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19; Industria locală de pharma la un maxim istoric în 2020; Ce nu a precizat ministrul Economiei când a motivat plafonarea prețurilor

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile. Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniune ca nivel al cheltuielilor pentru sănătate, atât absolut, în termeni comparabili ( euro pps), cât și procentual, pe baza raportării la PIB. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %). Deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale ( a se citi șpaga – n.r.) sunt deopotrivă substanțiale și răspândite, conform Curs de Guvernare.

Ce nu a precizat ministrul Economiei când a motivat plafonarea prețurilor: 15 furnizori concurențiali au oferte mult inferioare celei a Premier Energy pentru locuitorii din Otopeni. Nu mai puțin de 15 furnizori concurențiali în prezent au oferte mai atractive decât cea “reglementată de Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru locuitorii orașului Otopeni”, unde este distribuitor Premier Energy, compania invocată indirect de ministrul Economiei și Energiei, Virgil Popescu, ca argument pentru plafonarea prețului la energie, gaze și carburanți. Acest lucru demonstrează că explicația oferită de ministru pentru plafonarea prețurilor, dar și măsura adoptată prin Ordonanța militară 4, sunt nu numai inutile, ci și contraproductive. Cu alte cuvinte, pentru un presupus abuz al statului (prin ANRE) de pe piața „reglementată” a gazelor, se introduce controlul prețului și se desființează mai multe piețe (cea de energie, cea a gazelor și cea a carburanților), arată Profit.ro.

Toţi angajaţii CE Oltenia, al doilea producător de energie al ţării, vor intra în şomaj tehnic, prin rotaţie. Toţi cei circa 13.000 de angajaţi din carierele de cărbune şi din termocentralele din Oltenia vor intra în şomaj tehnic, prin rotaţie, protrivit unor surse apropiate situaţiei. Toţi angajaţii CE Oltenia vor intra în şomaj tehnic pe o perioadă de 17 zile, prin rotaţie, de acum şi până în luna mai, o decizie finală în acest sens urmând să fie luată de conducerea companiei cel mai probabil în cursul zilei de joi. Intrarea în şomaj tehnic a angajaţilor se va face cu respectarea planurilor de continuitate din cariere şi din termocentrale. Pe perioada şomajului tehnic, salariile angajaţilor vor fi plătite de stat, CE Oltenia urmând să aplice pentru schema de sprijin oferită de Guvernul României tuturor companiilor afectate de epidemia de coronavirus. Amintim că, în perioada de şomaj tehnic, salariaţii sunt plătiţi cu 75% din salariu, dar suma nu poate să fie mai mare de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea Asigurărilor Sociale de Stat Nr.6/2020, informează Economica.net.

Şantiere sub vremuri de pandemie: jucătorii din piaţă estimează creşteri la proiecte medicale, de infrastructură şi locuinţe. Proiectele de tip medical, infrastructură și construcțiile rezidențiale mici vor înregistra cele mai semnificative creșteri, în contextul prelungirii scenariului pandemiei. Asta estimează jucătorii în Construcții, conform unui studiu desfășurat de IBC Focus, companie de consultanta care monitorizeaza șantierele din România. Esantion: peste 300 de specialiști activi în piața. Rezultatele studiului IBC Focus indică faptul că specialiștii din piața construcțiilor se așteaptă ca statul să se implice în vederea creșterii numărului de investiții publice cu scopul de a susține industria. Mai precis, 35,5% sunt de părere că statul ar trebui să crească numărul de investiții publice și sunt chiar interesați să participe la aceste licitații, în timp ce un procent de 53,4% consideră că este nevoie de o implicare a statului, însă nu preconizează că vor participa la licitațiile publice. Potrivit unui sondaj realizat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții în rândul firmelor membre, cele mai grave probleme sunt închiderea unor șantiere și întârzierea plăților, arată Actual de Cluj.

E.ON România: Intervențiile în teren se desfășoară în condiții sigure. Vești bune pentru clienții E.On România. Angajații companiilor desfășoară în această perioadă activități de teren pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale, dar și pentru a realiza diverse intervenții tehnice importante la instalațiile interioare de gaze naturale și electricitate. Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 15 ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid şi E.ON Energie România, acestea desfăşurând activităţi de distribuţie, respectiv de furnizare a energiei şi a soluţiilor energetice pentru circa 3,1 milioane de clienţi, relatează Capital.ro.

Criza provocată de coronavirus va duce industria locală de pharma la un maxim istoric în 2020: „Ritmul de creştere se va dubla”. Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus. Cifra de afaceri generată de întreg lanțul de producție și distribuție va ajunge la aproximativ 68 de miliarde de lei, un maxim istoric pentru piața locală, potrivit unei analize KeysFin. Profitul net al companiilor din industria farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde de lei în 2018, cu 20% mai mare comparativ cu anul 2017 și cu 162% peste nivelul din 2009. Pentru 2019, analiștii KeysFin estimează depășirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce privește anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit acelorași estimări, scrie Wall-Street.ro.

Retailerul belgian Mega Image reduce preţul la peste 1.000 de produse de bază şi stopează creşterile de preţ la toate produsele. Mega Image reduce preţurile la peste 1.000 de produse alimentare şi nealimentare de bază şi anunţă că nu va opera niciun fel de creşteri de preţuri la raft pentru toate produsele din portofoliul său, a anunţat retailerul. Reducerile sunt deja în toate magazinele Mega Image şi în online, pe www.mega-image.ro, unde pot fi verificate direct toate preţurile. Mai mult, Mega Image se angajează ca în perioada următoare să nu opereze niciun fel de creşteri de preţ la raft pentru toate produsele din portofoliul său, cel puţin până la finalul lunii aprilie 2020. Atât Mega Image, cât şi furnizorii săi fac eforturi în această perioadă pentru a reduce impactul măsurilor luate de autorităţi în contextul COVID-19 asupra coşului de cumpărături. În acelaşi timp, termenele de plată către furnizori care au cea mai mare nevoie în această perioadă au fost reduse pentru a le susţine efortul, mai precizează compania, potrivit inCont.ro.