Mediul de afaceri despre Bugetul pe 2024: Credibilitatea bugetară este scăzută / Maniera prin care bugetul a fost adoptat decredibilizează procesul de consultare publică

Procesul legislativ pentru adoptarea Bugetului de Stat s-a desfășurat foarte rapid, dialogul social fiind din nou o formalitate care bifează o cerință legală și nimic mai mult. Maniera prin care bugetul a fost adoptat este problematică în sine, pentru că decredibilizează procesul de consultare publică și dialog social, arată Confederația Patronală Concordia într-un mesaj transmis miercuri HotNews.

Concordia a avizat negativ Bugetul de Stat pentru anul 2024 în Consiliul Economic și Social (CES) pentru că, în opinia oamenilor de acolo, veniturile sunt supraestimate, iar timpul de consultare a fost insuficient pentru o analiză aprofundată.

Analiza făcută de Concordia pornește de la problemele din 2023, când estimările veniturilor bugetare au fost cu 7% sub așteptări, iar cheltuielile cu 3% peste bugetul inițial, generând problemele fiscal-bugetare din acest an. În lipsa unui buget construit pe estimări realiste atât cu privire la venituri, dar și la cheltuieli, problema bugetară din 2023 se poate repeta, situație inadmisibilă.

Opinia Concordia împărtășește poziția Consiliului Fiscal față de Buget, oficialii Confederației spunând că nu aveau cum aviza Bugetul pentru că „de la prima vedere am sesizat un optimism nejustificat în ceea ce privește veniturile, ținând cont de discrepanțele semnificative între estimări și execuțiile recente. Ne alăturăm, de asemenea, Consiliului Fiscal și celorlalte voci care au cerut ca documente atât de importante să fie transmise și publicate cu un timp adecvat înainte de adoptare pentru ca astfel de analize cum este cea de față să fie în dialogul dinainte de luarea a deciziei”, se arată în mesajul trimis de Concordia miercuri.

Există multe vești bune în proiectul de buget, mai spun oficialii patronatelor, așa cum sunt și alocări de cheltuieli necesare și esențiale pentru dezvoltarea economică, dar ele sunt umbrite de temerea justificată că dacă sunt așezate pe o proiecție nerealistă a veniturilor statului, atunci bunii contribuabili vor fi chemați, fără avertizare și fără predictibilitate, să acopere prin noi taxe și impozite un deficit mai mare decât cel anticipat.

Ce mai arată analiza Confederației Concordia:

• Veniturile estimate pentru următorul an bugetar sunt cu peste 20% mai mari decât execuția preliminată pe anul 2023 și cu 39% mai mari decât execuția bugetară de la finalul anului 2022. Similar, cheltuielile cresc față de suma bugetată pentru 2023 cu 51 miliarde lei.

• Gradul de colectare al veniturilor, calculat ca procent al execuției preliminate din suma bugetată în 2023, a fost de doar 93,16%, sub media ultimului deceniu (96%) și mult sub ultimii doi ani, când veniturile colectate au fost peste sumele bugetate.

• Analiza evidențiază creșteri semnificative anticipate la veniturile fiscale, inclusiv impozitele pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale (8%), taxele pe bunuri și servicii (9%), și TVA (15%), așa cum detaliem mai jos. Totuși, îngrijorările persistă cu privire la fundamentarea cifrelor, iar experiența din 2023 subliniază necesitatea estimărilor realiste și prudente.

• Este de apreciat intenția Guvernului de a combate evaziunea fiscală. Spunem de ani de zile că nivelul evaziunii din România este inacceptabil în special în ceea ce privește colectarea de TVA sau plata salariilor la negru. În fiecare an, miliarde de euro rămân necolectate din cauza celor care fac evaziune. Această evaziune este un act profund de inechitate pentru că generează o povară suplimentară pentru bunii contribuabili și, în același timp, distorsionează semnificativ competiția onestă în piață.

Statul român are tot sprijinul bunilor contribuabili pe care Concordia îi reprezintă ca să stopeze acest fenomen și ne dorim să vedem rezultate din prima zi a anului viitor. Ceea ce spunem însă este că, într-o primă etapă, trebuie să vedem această colectare îmbunătățită și doar ulterior să folosim aceste venituri suplimentare în construcția bugetară, pe măsură ce ele sunt realizate.

Veniturile

Cifrele relevă un optimism excesiv și nejustificat al Guvernului privind nivelul veniturilor. ANAF își propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deși anul acesta este cu 12 miliarde sub ce și-a propus la începutul anului. Guvernul se așteaptă la intrări din fonduri europene și PNRR de peste 60 de miliarde de lei, deși din cele 55 de miliarde pe care și le-a propus pentru 2023, va realiza puțin sub 29 de miliarde. Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS după extinderea bazei sunt și ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înțelegem cum s-a ajuns la această cifră.

Veniturile totale prevăzute în propunerea de buget pentru anul 2024 se ridică la 308,76 miliarde lei, o sumă cu 20% mai mare față de totalul veniturilor din execuția preliminată pe anul 2023, respectiv cu 12% mai mare față de bugetul pe anul 2023. Gradul de colectare a veniturilor totale în anul 2023, calculat ca procent din bugetul inițial, a fost de 93,16%, un procent mai mic față de ultimii 2 ani, când veniturile totale încasate au fost peste bugetul inițial.

Cea mai mare parte a veniturilor pe care statul planifică să le încaseze în anul bugetar 2024 este reprezentată de veniturile curente (238 miliarde lei, respectiv 77% din total), care includ venituri fiscale (reprezentând 65% din totalul veniturilor), contribuții de asigurări și venituri nefiscale.

Cheltuielile

În legătură cu cheltuielile, Concordia susține că eficientizarea cheltuielilor publice este o condiție obligatorie și nu poate exista consolidare fiscală justă fără responsabilizarea statului și a instituțiilor acestuia. Deși nu ne propunem o analiză detaliată a acestora în acest document, cităm încă o dată opinia Consiliului Fiscal care arată că acestea ar putea fi cu 4,5 miliarde lei mai mari la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială, reprezentând circa 0,26% din PIB.

Experiența acestui an ne-a arătat că deși Guvernul are autoritatea politică de a propune ce buget dorește, dacă acesta este construit pe estimări și prognoze nerealiste în privința veniturilor, consecințele sunt în primul rând suportate de bunii plătitori de taxe și impozite. Prin această analiză, Confederația Patronală Concordia vrea să atragă atenția că problema bugetară din 2023 se poate repeta, situație pe care mediul de afaceri o găsește inadmisibilă.

Estimarea istorică a veniturilor și cheltuielilor

Observăm că în ultimii ani capacitatea statului de a estima veniturile și cheltuielile cât mai aproape de realitate a scăzut, culminând în 2023 cu o diferență de aproape 19 miliarde de lei între estimările de la începutul anului și execuția preliminată. O diferență mai mare între veniturile estimate și cheltuieli în ultimii 11 ani s-a înregistrat doar în 2020 – peste 26 miliarde lei, primul an pandemic marcat de o scădere economică bruscă și de o criză sanitară fără precedent.

Înainte de 2017, exista o tendință de ușoară supraestimare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor. Această practică ducea la situația în care, la finalul anului, atât veniturile, cât și cheltuielile erau mai mici decât cele prevăzute în buget. Nu poate fi trasă o concluzie dacă această dublă supraestimare era intenționată sau ținea mai degrabă de lipsa de predictibilitate economică. În anii 2018-2019, începuseră deja să crească mai rapid cheltuielile decât veniturile, culminând cu deficitul foarte mare din anul pandemic 2020. Începând cu 2019, datele arată că statul nu mai e capabil să anticipeze corect cheltuielile.

În legătură cu veniturile, acestea au fost mai mari în 2021 și 2022 decât era anticipat, dar reprezentau 15%, respectiv 16% din PIB față de 22% din PIB pentru cheltuieli. În perioada 2013-2018, diferența dintre venituri și cheltuieli exprimate ca procent din PIB era relativ stabilă (13-14% – venituri, 17-18% – cheltuieli). Astfel, problema cea mai mare pe care o identificăm este că veniturile au rămas relativ stabile ca procent din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut la o pondere mai mare din PIB.

De asemenea, credibilitatea bugetară este scăzută, bugetul fiind fie sub execuție, fie peste aceasta. Deși variațiile sunt obișnuite pentru că execuția e influențată de un cumul de factori, statul ar trebui să anticipeze cu precizie mai mare care sunt constrângerile bugetare atât în privința cheltuielilor, cât și a veniturilor.

Dialog social deficitar

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024, invocând inclusiv argumentele susținute de Confederația Patronală Concordia privind alocarea de timp insuficient (mai puțin de 24 de ore) pentru analiza proiectului. Consiliul Economic și Social vorbește și despre „optimismul excesiv și nejustificat în privința veniturilor” și atrage atenția cu privire la „impactul semnificativ asupra a numeroase industrii, angajatori, angajați și reprezentanți ai mediului non-guvernamental deopotrivă”.