Sari direct la conținut

Adevărul. O terapie

Contributors.ro
Florin Oprescu, Foto: Arhiva personala
Florin Oprescu, Foto: Arhiva personala

M-am tot gândit de o vreme la o analogie ce mi s-a activat în minte atunci când am citit despre situația vasului de croazieră ‘Diamond Princess’, blocat 2 săptămâni în carantină în portul Yokohama. Analogia este cu un text al lui Michel Foucault și nu oferă nicio morală sau vreo profeție sumbră asupra a ceea ce ni se întâmplă sau se va întâmpla. Doar mă ajută să mă distanțez puțin de focul crizei, de haosul ce pune stăpânire pe România, să iau o lupă textuală și să văd lumea în miniatură, adică să văd lupul, cel contaminator, printr-o lupă, vorba lui Gherasim Luca. E un exercițiu simplu. Vă încurajez să îl faceți. Are măcar valoare amnezico-protectoare, dacă nu chiar terapeutică. Funcționează ca în cazul cititului de cărți sau a scrisului despre ele, adică te-ajută cel puțin la distanțare și la autoprotecție de virușii cotidieni ai dezinformării.

Văd patru etape ale analogiei, care, pe scurt, funcționează așa:

1. Teza socio-filosofică a lui Foucault: ‘heterotopia’ (grc. ‘topos’=loc și ‘hetero’=celălalt/cealaltă, deci ‘celelalte locuri’), dintr-o conferință din 1967, intitulată ‘Des espaces autres’, inclusă în volumul “Dits et écrits” (1984).

El explică ‘heterotopia’ ca o localizare a ‘utopiei’, care este o proiecție imaginară. Deci, un micro-spațiu real, concret, în interiorul spațiului global, în societate, având rolul de a comprima acest spațiu global, de a-l reduce și izola și, în același timp, de a-l conserva sau ancora în lume. Din exemplele lui Foucault amintesc: târgul, grădina zoologică, biblioteca, muzeul, teatrul, cimitirul, pușcăria, clinica psihiatrică, azilul. Vaporul este „heterotopia prin excelență”. Înțeleg așadar ‘heterotopiile’ ca pe niște spații reale și simbolice ale lumii noastre, miniaturi ale spațiului global în care trăim.

2. Practica și funcția ‘heterotopiei’: am citit azi în “Bild” un articol extrem de util din 19.03.2020, despre “cât de contagios este coronavirusul?”. Articolul, fiindcă tot vorbeam zilele trecute despre importanța și rolul presei serioase în zilele noastre, citează și se bazează pe un studiu științific coordonat de biologul londonez Dr. Timothy Russell. În acest studiu se măsoară gradul de infectare și de decese de pe ‘Diamond Princess’, pe grupe de vârste (vezi graficele relevante din bild.de). Modelul de analiză este extrem de prețios, mai ales pentru aria completă a grupelor de vârstă și a importanței testării generalizate. Nu am ce să comentez la graficele de aici. Vreau doar să accentuez concluziile articolului:

“Ce este frapant cu privire la cifre: deși pasagerii de pe ‘Diamond Princess’ au fost în același spațiu carantinați, doar aproximativ 20% au fost infectați cu virusul – în cel mai scurt timp! Aproape jumătate dintre cei care au fost infectați nu au avut simptome.”

Există desigur și o sumă de variabile, dacă vom compara situația cu cea globală, gradul de relativitate fiind admis chiar de către echipa de știință condusă de Dr. Russell. Acesta a admis că cifrele depind de serviciile de sănătate disponibile/accesibile și de măsurile de sănătate publică luate în situația dată.

3. Teza anti-Foucault și anti-simbolică: am avut câteva discuții contradictorii referitoare la ‘utilitatea’, ‘funcționalitatea‘ teoriilor lui Foucault, fiind cel mai ades contestate pe motiv de inoperativitate sau că acestea au ‘doar’ funcție terminologică sau, ‘cel mult’, rol discursiv. În plus, funcția simbolurilor în societatea noastră a fost și este contestată în cercetarea științifică actuală, bazată din ce în ce mai mult pe date cantitative și pe sociometrie, excluzând deci interpretările naturaliste din jurul nostru. Vom vedea dacă e bine sau rău chiar după ce va trece această criză.

4. Antiteza mea: putem vedea vaporul ‘Diamond Princess’ ca o ‘heterotopie’, ca pe un model al crizei de sănătate publică pe care o trăim. ‘Diamond Princess’ este lumea noastră în miniatură, cu variabilele ei desigur, adică utopia devenită heterotopie. Asta nu înseamnă că datele de mai jos sunt absolute și că trebuie să nu respectăm măsurile de carantinare (dimpotrivă!) sau că sugerez vreo conspirație mondială odioasă la mijloc, ci că privesc analogia, pur și simplu ca pe o lecție despre ce ne așteaptă, împreună, pe acest imens vapor de carantină, șubrezit și puternic zdruncinat de furtuna Covid-19. Ne poate ajuta să ne pregătim, să rezistăm virusului, să reacționăm și, mai ales, să spunem în ceasul din urmă Adevărul. Pur și simplu. E o situație simbolică, care dă sens eforturilor pe care le facem și care se fac în jurul nostru, de către cei din prima linie a frontului și aici nu mă refer la uniformele terorii noastre zilnice, ale politicienilor plantați la timonă, ci la halatele albe, câte-or mai fi, ale personalului medical. Astăzi le sunt recunoscător și mă înclin în fața efortului și expunerii lor, dar ‘mâine’, un simbolic ‘mâine’ desigur, mâinele visat de după pandemie, i-aș implora să înceapă alături de toți ceilalți alt front, împotriva bolii cronice din sistem, generată de virusul politic de treizeci de ani, împotriva minciunii și corupției. I-aș ruga ca alături de noi să spună, să recunoască răul, să-l denunțe, să strige și să renunțe la compromisuri. Să ne opunem minciunii și să urlăm Adevărul ca niște nebuni. E singura terapie morală. Declarațiile sub semnul anonimatului și fricii, precum cele din spitalul din Suceava, nu ne mai ajută cu nimic. Minciuna cu „avem tot ce ne trebuie” miroase deja a tragedie ‘colectivă’. Adevărul asumat e barca noastră de salvare pe viitor. Boala politicii românești se vede în administrație, în educație, în justiție și astăzi, mai mult decât oricând, așa cum se întâmplă în situații de criză, în sănătate. Vaporul se clatină șubrezit și trosnește de ne explodează timpanele, noi așteptăm terifiați pe punte fără lumini, bărci și veste de salvare, pentru că în zeci de ani doar s-a spoit vaporul cu vopsea de proastă calitate, și ea importată cu comisioane colosale probabil din China. Haideți să urlăm Adevărul și să îi disprețuim pe cei ce ne tot spun de zeci de ani minciuna! Nu știu dacă ne va salva de la ceva, dar măcar vom trăi onorabil și poate somnul ne va fi mai liniștit.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro