Ce ne așteaptă în 2026: An de test, în care vor veni cei mai mulți bani europeni care au intrat vreodată în România. Viitorul economic exprimat în viața noastră

Sentimentul economic al României, la finalul acestui an, dacă am risca să folosim un cuvânt compus, este cel de atenție-îngrijorată. Ne întrebăm cum vor afecta reducerile de costuri bugetare și creșterile de taxe, impuse de deficit, viața de zi cu zi. Ne vom compensa în 2026 cu cei mai mulți bani europeni intrați vreodată în România. Însă, în economie, schimbările, în rău și în bine, au tendința de a fi mai line și mai moderate decât le percepem, iar asta ne poate ajuta când ne gândim la viitor, spune Dan Popa, șeful secției economice de la HotNews. 

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

După corecția abruptă din 2025, economia României intră în 2026 fără mari iluzii, dar și fără riscuri majore iminente. Multiple estimări nu apreciază că vom avea un an de criză, dar nici de revenire spectaculoasă. 

Mai degrabă, 2026 se conturează ca un an de test: al maturității fiscale, al capacității de reformă a statului și al răbdării mediului privat.

Mesajul comun al mediului de afaceri, al băncilor și al analiștilor este limpede. Ajustarea nu mai poate fi amânată, iar întrebarea nu este dacă va fi dureroasă, pentru că va fi, ci cine o suportă preeminent.

2025: o corecție făcută rapid, dar incompletă

Potrivit Asociației Oamenilor de Afaceri din România, anul 2025 a adus o corecție fiscală realizată mai degrabă prin soluția cea mai ușoară politic. Au sosit mai multe taxe, reguli schimbate din mers și presiune crescută pe mediul privat, fără o reformă reală a cheltuielilor statului. 

Breaking news-urile de pe ecranele televizoarelor doar au anunțat, înfiorate, o corecție de costuri publice care, deocamdată, n-a venit. Reforma aparatului de stat a fost, din nou, amânată.

Deficitul bugetar a rămas extrem de ridicat – peste 9% din PIB în 2024 și cu o țintă de circa 8,4% în 2025. Ajustarea s-a făcut mai ales prin creșteri de taxe (TVA, accize) și înghețări de venituri în sectorul public. 

Rezultatul, conform perspectivei asociației citate: statul a câștigat timp, dar a transferat costul ajustării către firme și populație.

2026: creștere modestă, economie „cu frâna trasă”

Previziunile pentru 2026 converg către același tablou:

• Creștere economică: între 1% și 1,5%, potrivit Comisiei Europene, FMI și ING Bank.
• Deficit bugetar: în jur de 6–6,5% din PIB, încă mult peste pragul european, dar e adevărat că și cu 50% mai mic decât am fost obișnuiți până acum. 
• Motorul creșterii: investițiile finanțate din fonduri europene, nu consumul.
• Consum privat: slab în prima parte a anului, cu o posibilă revenire lentă spre final.

Cu alte cuvinte, România nu intră în recesiune, dar nici nu reușește să se apropie de potențialul său real de creștere, estimat la circa 3%.

Colacul de salvare din noul an: Investițiile europene

Un element-cheie pentru 2026 este absorbția fondurilor europene. ING anticipează un vârf istoric al intrărilor de bani europeni, pe fondul ultimului an de implementare a mecanismului NextGenerationEU și al accelerării fondurilor de coeziune.

Acest val de investiții poate compensa parțial frânarea consumului și poate susține sectoare precum: construcțiile, infrastructura, energia, IT-ul.

Dar această creștere este una dependentă de bani externi, nu de dinamica internă a economiei.

Inflația și dobânzile: vești mai bune, dar cu întârziere

După doi ani complicați, 2026 ar putea aduce o răcire reală a inflației, spre 4–5% la final de an, potrivit ING și CFA România.

Acest lucru ar permite Băncii Naționale a României să înceapă un ciclu prudent de reducere a dobânzilor, estimat la circa 100 puncte de bază în 2026, prima tăiere fiind posibilă în a doua parte a anului.

Totuși, consumul va rămâne afectat de venituri reale încă slabe, al doilea an consecutiv de înghețare a salariilor publice, și de o prudență ridicată a gospodăriilor, care se simte deja.

Marea întrebare: cine se ajustează?

Aici e miza reală a anului 2026. AOAR vorbește explicit despre un conflict de fond: varianta comodă, dar riscantă: continuarea ajustării prin taxe, care erodează competitivitatea firmelor și baza de creștere. 

Mai e și varianta grea, dar sănătoasă, spun ei. Aceasta va veni cu o reformă a  cheltuielilor statului, reducerea risipei și prioritizarea investițiilor cu impact economic.

Dacă ajustarea va continua să apese doar pe cei care produc, riscurile sunt clare: investiții amânate, migrarea economiei în zona gri și stagnare prelungită.

Trei scenarii pentru 2026

Scenariul cel mai probabil: creștere de 1–1,5%, deficit în jur de 6–6,5%, prudență ridicată în mediul privat

Scenariul optimist („drumul greu, dar corect”): reforme reale ale statului, fiscalitate mai predictibilă, revenirea investițiilor private, creștere spre 2%

Scenariul pesimist („oboseala fiscală”):  stagnare economică, creșterea economiei informale,  tensiuni cu partenerii europeni.

Concluzie: 2026 nu e despre promisiuni, ci despre împlinirea lor

2026 nu va fi anul în care România „explodează” economic, dar poate fi anul în care evită o criză de încredere. Este un an în care stabilitatea depinde mai mult de decizii administrative și politice decât de conjunctura externă.

După ani în care ajustările au fost amânate sau cosmetizate, economia românească intră într-o fază în care nu mai există soluții ușoare. Așa cum spune mediul de afaceri: nu mai e vorba de a evita nota de plată, ci de a o împărți corect

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2026) a scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 6,13%, iar 77% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia. 

Estimările asociației profesioniștilor în investiții

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 77% dintre participanții la sondajul CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.

Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1313 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1733 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 55% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 50% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 46% că sunt corect evaluate. 

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a înregistrat valoarea medie a anticipațiilor de 8,4% din PIB. Pentru anul 2026, deficitul bugetar anticipat este de 6,7%

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%. Pentru anul 2026 economia este anticipată să crească cu 0,9%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

În sine, datele economice spun o poveste care poate fi citită în multe feluri. În cazul României, după ani în care am consumat mai mult decât am produs, există însă aproape un consens, care se exprimă printr-o vorbă ce funcționează în orice domeniu: doar speranța nu e o strategie. Organizarea și deciziile, da, pot fi.