Guvernul renunță la o prevedere din "Ordonanta trenuleț" privind salariile magistraților care a inflamat sistemul judiciar

Proiectul „Ordonanței trenuleț” prevede că drepturile salariale obţinute în urma unor procese de către angajaţii din justiţie vor fi plătite în titluri de stat, situație care a inflamat sistemul judiciar, care consideră că „promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive”. La presiunea sistemului judiciar, Guvernul cedează și elimină această prevedere și promite că în decembrie vor fi achitate diferenţele salariale aferente lunii noiembrie. Anunțul a fost făcut de către instanța supremă, în urma unei întâlniri cu premierul Marcel Ciolacu.

Proiectul „ordonanței trenuleț”, publicat miercuri în consultare de Ministerul Finanțelor prevede, la articolul 8:

• „(1) Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiției prin hotărâri judecătorești definitive și acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG nr. 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora și neplătite până la data de 31.12.2023 se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanță care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanțelor, eșalonat pe o perioadă de 7 ani în tranșe anuale egale.
• (2) Prin derogare de la legislatia privind datoria publica, titlurile de plată emise prin sistemul trezoreriei statului potrivit alin. (1) sunt instrumente de datorie publică și nu sunt purtătoare de dobânzi.
• (3) Titlurile de plată sunt nominale și netransmisibile.
• (4) Fiecare ordonator de credite are obligația de a stabili suma totală de plată restantă la data de 31.12.2023 pentru fiecare persoană în parte, cu dobânda aferentă pentru sumele rezultate din hotărâri judecătorești, calculată până la acea dată, defalcată în suma netă la care se adaugă contribuțiile și impozitele datorate pentru perioada pentru care s-au acordat, inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată, și să o comunice Ministerului Justiției în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Pentru sumele stabilite prin acte administrative nu se datoreaza dobanda pana la data de 31.12.2023.
• (5) În termen de maxim 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(4), Ministerul Justiției centralizează datele pentru fiecare ordonator principal de credite în parte si transmite Ministerului Finanțelor în vederea emiterii titlurilor de plată datele pentru fiecare persoană în parte, cu datele de identificare ale acestora si cu sumele defalcate conform alin. (4).
• (6) Ministerul Finanțelor emite și comunică titlurile de plată pentru fiecare persoană beneficiară în parte, pe baza datelor comunicate conform alin. (5) în termen de 60 de zile de la primirea acestora. Titlurile de plată cuprind suma netă la care se adaugă contribuțiile și impozitele datorate pentru perioada pentru care s-au acordat, inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată daca este cazul.
• Valoarea nominală a titlului de plată este egală cu suma netă comunicată de Ministerul Justiției potrivit alin (4) inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată. Sumele reprezentând CAS, CASS si impozit pe venit aferente drepturilor prevăzute la alin. (5) se cuprind în bugetele OPC in anul in care are loc rascumpararea și se virează la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și la buget fondurilor speciale, după caz, de către acesta în contul beneficiarului”.
• Consultă aici Ordonanța trenuleț

CSM: Prevederea, neconstituțională. Încalcă principiul separaţiei puterilor în stat

Prevederea a inflamat sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avertizat că măsura ar fi neconstituţională și i-a cerut ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, „o intervenţie fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcţionării statului de drept să fie respectate”.

• „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menţionat este în contradicţie flagrantă atât cu Constituţia României, republicată, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât reglementarea propusă este profund discriminatorie, ignoră dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la justiţie, reprezintă o atingere gravă adusă dreptului de proprietate al creditorilor şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă, precum şi cerinţa de calitate a legii, având un caracter imprevizibil şi potenţial de a genera dificultăţi insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor.
• Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcţia identificării soluţiilor efective şi reale pentru executarea obligaţiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept.
• Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituţionalitate flagrantă constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească şi va deschide calea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionarea acestui conflict”, a transmis CSM.

„Sfidare a puterii judecătoreşti”

Și preşedinţii curţilor de apel au cerut Guvernului să renunţe la o astfel de măsură, considerând că proiectul „are ca principal efect subminarea puterii judecătoreşti cu directa consecinţă a ruperii echilibrului între puterile statului”.

• „Măsurile propuse prin proiectul supus dezbaterii publice reprezintă o nesocotire flagrantă a ordinii juridice în contextul lipsei de transparenţă şi previzibilitate, prezentul demers dorindu-se a fi un semnal de alarmă la adresa întregii societăţi, întrucât, dacă una dintre puterile constituţionale ale unui stat de drept, care se presupune a fi în echilibru cu celelalte două puteri, executivă şi legislativă, este astfel nesocotită, aşteptările legitime ale cetăţeanului de rând, nu mai pot fi considerate altceva decât simple utopii.
• Acest proiect de act normativ se circumscrie unei poziţii de sfidare a puterii judecătoreşti, sfidare care a devenit o stare de normalitate, o constantă, fiind inadmisibil ca, într-un stat de drept, efectivitatea legii să fie impusă, exclusiv, prin declanşarea cu regularitate de proteste din partea corpului judecătorilor. (…) Prin această normă se încalcă grav autoritatea de lucru judecat, principiul fundamental al respectării si executării benevole şi de îndată a hotărârilor judecătoreşti, garanţii fără de care nu există statul de drept (…)
• Nu este admisibil ca statul, puterea executivă, să fie un contraexemplu în respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Dacă statul însuşi încalcă hotărârile judecătoreşti sau le execută arbitrar, după bunul plac, nici un cetăţean nu se mai poate încrede în finalitatea actului de justiţie, ce constă exact în executarea hotărârilor judecătoreşti. Acest precedent este extrem de periculos pentru statul de drept şi pentru drepturile şi libertăţile oricărui cetăţean. Dacă puterea executivă, debitor fiind, îşi arogă dreptul de a selecta care hotărâri judecătoreşti definitive le va executa şi de a stabili arbitrar modul şi termenele de punere în executare a acestora, justiţia din România devine o formă fără fond”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de preşedinţii curţilor de apel.

De asemenea, Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis joi ca toate procesele de la această instanţă, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate „până când Guvernul va satisface revendicările magistraţilor cu privire la plata unor drepturi de natură salarială”.

Magistraţii au transmis că se alătură astfel protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi de personalul auxiliar din instanţe şi parchete.

Guvernul cedează

La presiunea sistemului judiciar, Guvernul cedează și elimină această prevedere din „Ordonanța trenuleț”. Anunțul a fost făcut de către instanța supremă, în urma unei întâlniri a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, cu premierul Marcel Ciolacu.

Instanța supremă a anunțat că în urma întâlnirii s-au stabilit următoarele:

• „eliminarea art. VIII din proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative;
• în cursul lunii decembrie vor fi achitate diferenţele salariale aferente lunii noiembrie 2023;
• plata tranşei pe anul 2023 pentru titlurile restante privind drepturile salariale restante;
• asigurarea resurselor financiare pentru plata integrală a drepturilor salariale reglementate conform cadrului normativ în vigoare, pentru anul 2024, pentru categoriile de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru cele din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune;
• analizarea opţiunilor legislative pentru asigurarea unui sistem de salarizare echitabil şi previzibil în sistemul judiciar”.

ICCJ spune că „dialogul purtat a avut la bază premisa bunei funcţionări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuţie principii fundamentale ale democraţiei”.

Magistrații au câștigat în instanță majorări salariale retroactive, pentru perioada 2010-2022, care se ridică la peste 16 miliarde lei. Numai pentru acest an, salariile restante se ridică la 1,7 miliarde de lei, spunea ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Surse din magistratură declarau pentru Europa Liberă că Consiliul Superior al Magistraturii și asociații ale judecătorilor au făcut presiuni pentru a obține acești bani anul acesta și au amenințat că vor deschide noi procese în caz contrar.

În noua lege care reglementează pensiile magistraților, promulgată de președintele Klaus Iohannis, se prevede că baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate. Deci un magistrat care va primi anul acesta sau anul viitor aceste salarii restante majorate va avea și o pensie mărită proporțional, a mai scris Europa Liberă.