Modificări majore la asigurarea obligatorie a locuințelor, propuse înainte de Crăciun: Patru riscuri naturale vor fi acoperite în aceeași bani și se elimină amenzile

Pagubele produse de furtuni vor fi acoperite de asigurarea obligatorie a locuințelor, alături de riscurile generate de cutremur, inundații și alunecări de teren, potrivit unui proiect de lege depus în Parlament în data de 20 decembrie 2019. Amenzile vor fi eliminate din lege, în condițiile în care în 11 ani niciun primar nu și-a amendat electoratul. În schimb, înregistrarea sau modificarea înregistrării locuinței în cartea funciară nu se vor putea face fără ca imobilul să aibă o astfel de asigurare. Interesant este că efectele unor asemenea măsuri sunt văzute diferit de ASF și de PAID, societatea care gestionează acest sistem.

Un proiect de lege inițiat de doi parlamentari PSD și depus în 20 decembrie 2019 spre dezbatere la Senat își propune să modifice din temelii legea asigurării obligatorii a locuințelor.

Principalele schimbări vizate de propunerea legislativă:

– introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinte sunt acoperite prin polița PAD
– abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligației persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD;
– posibilitatea încheierii contractului PAD în același contract cu alte asigurări facultative emise de alti asigurători în sistem de coasigurare.
– liberalizarea accesului în acționariatul PAID — vor putea fi acționari la această societate orice alte entități, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deținerea unor acțiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă actionariatul, inclusiv prin ofertă publică.
– liberalizarea canalelor de distribuție pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuția contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăților de asigurare. În acest mod, inclusiv autoritățile administrației publice locale sau alte instituții pot distribui produsul de asigurare PAD;
– pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundatii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plății. S-a avut in vedere evitarea situatiilor în care contractul PAD este incheiata doar atunci când riscul de alunecare de teren sau inundatie este cert, el manifestându-se deja în zona locuinței;
– clarificarea obligativității încheierii contractului PAD pentru toate imobilele cu destinație de locuințe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop;
– clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasa I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenta dovada încheierii PAD, în condițiile imposibiIității legale de a încheia un contract PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora;
– menţionarea sumei asigurate şi a primei aferente în RON şi posibilitatea actualizării sumelor respective prin legislație secundară emisă de A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice;
– modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcțiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asigurații nu vor fi despăgubiți doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancțiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinței
– clarificarea procedurii depunerii cererii de despăgubire, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asiguratorii care au eliberat contractul PAD;
– corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID – autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID. În prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;
– simplificarea schimbului de informații între societatile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale catre PAlD a listei contractelor facultative.

Vezi aici proiectul de lege și expunerea de motive.

Interesant este că efectele acestor măsuri asupra sistemului asigurării obligatorii a locuințelor sunt văzute în mod diferit de către ASF, autoritatea care reglementează piața asigurărilor, pe de o parte, și de către PAID (societatea care gestionează emiterea și sistemul asigurărilor obligatorii) de cealaltă parte.

Nicoleta Radu, directorul general al PAID: Dacă vom prelua în asigurare orice risc de furtună, orice vânt care nu are caracteristicile unui risc catastrofal, atunci vom avea probleme

Contactată luni de HotNews.ro, Nicoleta Radu, directorul general al PAID, a precizat că multe amendamente au fost solicitate chiar de PAID și sut binevenite, însă unele ar mai trebui analizate pentru că ar putea avea efecte negative.

„Riscul de furtună este definit în proiectul de lege ca fenomen natural și noi am dori să fie definit ca fenomen catastrofal, pentru că PAID pentru aceasta a fost constituită. Dacă ar fi să preluăm orice risc de furtună, orice vânt care nu are caracteristicile unui risc catastrofal, atunci ar fi o problemă destul de mare pentru PAID. Vă dați seama că noi ar trebui să preluăm un al 4-lea risc în aceeași primă de asigurare (n.a banii pe care-i plătesc asigurații). Noi nu am discutat încă despre mărirea primei de asigurare, ori a prelua un alt risc în aceeași primă fără să vezi care e impactul lui este destul de riscant.
Problema este că furtunile sunt fenomene foarte frecvente, cu un impact nu foarte mare și care nu vor atinge niciodată programul de reasigurare și atunci vom fi nevoiți să plătim des din fondurile proprii, care acum sunt undeva la 200 milioane de lei, iar acest lucru ne-ar putea da peste cap solvabilitatea în timp. Acum suntem foarte solvabili, avem un program foarte bun de reasigurare de 950 milioane de euro (bani pe care i-ar plăti reasigurătorii în caz de catastrofă naturală), dar el este calculat pentru riscurile pe care le-am avut până acum în portofoliu, respectiv pentru cutremur, alunecări de teren și inundații. Pentru furtună nu avem încă un calcul de impact.
Furtunile nu vor fi de un impact foarte mare, dar vor fi frecvente și atunci noi vom plăti des si nu vom atinge niciodată programul de reasigurare, pentru că avem reținerea noastră proprie (n.a nivel al despăgubirilor – parte din programul de reasigurare – care intră în responsabilitatea de plată a PAID). Din totalul de 950 milioane de euro cât are programul de reasigurare, reținerea PAID este de 4 milioane de euro în cazul inundațiilor și de 8 milioane de euro în cazul cutremurelor.
Nu suntem de acord nici cu faptul că proiectul vizează eliminarea amenzilor. Legea așa cum este în proiect nu va mai avea niciun element punitiv. Dacă este totuși o asigurare obligatorie atunci cine o pune în aplicare? Cine mai are sarcina verificării aplicării acesteia? Înainte autoritățile publice locale erau mandatate expres cu punerea în aplicare – ele verificau dacă proprietarii de locuințe au asigurări obligatorii și dacă nu aveau, aceștia ar fi putut fi amendați. Mă rog, nu asta era ideea de a-i amenda. Important era ca cineva să verifice dacă oamenii au sau nu asigurare obligatorie. Acum nu mai are nimeni sarcina asta și devine practic asigurare facultativă. Asigurarea obligatorie nu va mai fi obligatorie.”, a declarat pentru HotNews.ro Nicoleta Radu, directorul general al PAID.

Cristian Roșu, vicepreședintele ASF: Riscurile naturale sunt riscuri care acoperă mult mai bine eventualele pagube

De cealală parte, Cristian Roșu, vicepreședinte ASF responsabil de sectorul asigurărilor, s-a arătat foarte mulțumit de noile modificări aduse legii asigurării a locuințelor:

„Este clar că varianta cu amenda nu funcționează. Din 2008 nu s-a dat nicio amendă, și dacă timp de 11 ani nu a funcționat..Ce se pune în loc? Faptul că înregistrarea ori modificarea înregistrării unei locuințe în cartea funciară este condiționată de existența unei astfel de asigurări.„, a declarat Cristian Roșu.

În privința faptului că furtuna și celelalte riscuri sunt privite ca riscuri naturale în noua propunere legislativă, șeful ASF consideră că este mai bine.

„Dacă le lăsăm riscuri catastrofice nu se mai acordă nicio despăgubire. S-a convenit inclusiv la nivel european ca definiția de risc catastrofic să fie asimilat oarecum cu un risc natural. Pentru că o catastrofă se întinde pe o suprafață mare. Ce inundații catastrofice pot să apară? Și atunci le-am lăsat ca riscuri naturale. Inundațiile vin de exemplu într-o anumită zonă, cuprind 2-3 sate, sau vine un pârâu care se umflă și mătură 2-3 case. Putem să-i zicem catastrofă naturală?
Riscurile naturale sunt riscuri care acoperă mult mai bine eventualele pagube pe care le pot produce anumite fenomene naturale și aria lor de producere este mult mai mare și pe suprafețe mici, dar mult mai frecvent, decât o catastrofă care ar putea să genereze pagube mult mai mari dar mult mai rar și cu o frecvență mult mai scăzută.”, a spus acesta.

Noile polițe vor avea în lei prețuri foarte apropiate de cele din prezent care sunt în euro: – 100 de lei pe an pentru o sumă asigurată de 100.000 de lei (față de 20 de euro pe an pentru o sumă asigurată de 20.000 de euro) și 50 de lei pe an pentru o sumă asigurată de 50.000 de lei (față de 10 euro pe an pentru o sumă asigurată de 10.000 de euro în prezent).

Cum vede acest lucru vicepreședintele ASF?

„Dacă în atâția ani oamenii nu s-au asigurat la sumele de 20 și 10 euro, credeți că mărind prima de asigurare se pot genera mai polițe? Măcar să reușim prin aceste modificări structurale să se crească apetitul pentru cuprinderea în asigurare și apoi în funcție de datele concrete economice de la un anumit moment se poate face și o reajustare de primă. Orice modificare de tarife nu se va mai face prin lege, ci se lasă la latitudinea Guvernului din perioada respectivă, oricare Guvern va fi. Modificarea de tarife se va face prin ordin al Ministerului de Finante si al dezvoltării, cu avizul ASF-ului.„, a declarat Cristian Roșu.

De ce-i mai spune totuși asigurare obligatorie dacă nu vor exista mijloace punitive?

„La RCA se aplică amenzile dacă te prinde poliția, în cazul unui control. Aici vei fi depistat că nu ai asigurare când vinzi sau cumperi o casă. O astfel de tranzacție nu va putea avea loc dacă nu faci dovada faptului că există o asigurare obligatorie în vigoare.„, a precizat oficialul ASF.

Acesta a explicat și ce beneficii ar aduce modificările în privința acționariatului PAID.

„Prin proiect se mai propune și deschiderea acționariatului PAID, care acum este captiv în participarea strict a asigurătorilor. Se va permite, ca în orice societate de asigurări, accesul oricărei persoane fizice sau juridice care face dovada unei solidități financiare. Și PAID e tot o societate de asigurare-reasigurare.
Ca dovadă stă faptul că Astra și Carpatica sunt societăți în faliment și datorită structurii de acționariat a PAID nu se pot vinde acțiunile lor ca să intre alte societăți în locul lor. Pragul de 15% (n.a pragul maxim de acțiuni pe care-l poate deție un asigurător în PAID) limitează această pozibilitate. Vine Omniasig care este acționar și vrea să cumpere cota de 15% a Astra și nu poate pentru că depășește 15%. Prin proiectul de lege s-a mărit acest prag la maxim 25% sau maxim 30% din capitalul social dacă e un grup. Prin aceste modificări, BERD, IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, ori un fond de investiții, vor putea intra în acționariatul PAID. În prezent nu pot pentru că nu sunt societăți de asigurare.”, a mai spus vicepreședintele ASF.

Proiectul de lege are drept cameră decizională Camera Deputaților și este de urmărit ce modificări va primi în urma dezbaterilor din Parlament în anul care urmează.