Ionuț Dumitru: În 2021 cheltuielile de personal și de asistență sociale vor reprezenta 94% din ceea ce colectăm. Regândirea calendarului de majorare a pensiilor e obligatorie

Economia încetinește, iar industria este în recesiune, având a treia lună consecutivă de contracție. Regândirea calendarului de majorare a pensiilor este obligatorie. Structura cheltuielilor bugetare s-a deteriorat și e nevoie de investiții publice. Nu este loc de reducere a impozitelor si taxelor. Trebuie eliminate excepțiile/regimurile preferențiale în fiscalitate. Plus digitalizarea urgentă a ANAF. Acestea au fost principalele concluzii trase joi de fostul președinte al Consiliului Fiscal, în prezent economist șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, invitat să vorbească la o conferință desfășurată la BNR.

Ce a mai spus Ionuț Dumitru:

Creșterea economică a încetinit destul de rapid, chiar prea rapid. Avem două sectoare economice care scad: industria și agricultura și două sectoare economice care cresc- construcțiile și serviciile. Producția industrială nu are două, ci trei trimestre semnificative de scădere, ceea ce după orice definiție înseamnă că avem o industrie în recesiune.

Construcțiile au crescut foarte puternic în primele două trimestre ale anului și s-au stabilizat apoi în trimestrul al treilea.

Aproape toate sectoarele s-au colorat în roșu în trimestrele recente. Scăderile sunt concentrate în sectorul industriei auto dar este evident că și alte sectoare sunt în suferință.

Numărul de angajați scade și el, dar asta e și o consecință a eforturilor de digitalizare a industriei. Problema industriei este legată de cererea externă. Exportăm mai puțin în termeni de volum iar dacă ne comparăm cu țările din jurul nostru o să observăm că noi avem cea mai puternică corelație cu Germania.

Dar, probabil că avem o problemă de competitivitate, așa cum spunea și domnul guvernator. Companiile noastre plătesc salarii mai mari și nu reușesc să acopere aceste majorări salariale cu creșteri de competitivitate, ceea ce duce la o presiune pe prețuri.

Dacă ne uităm la perspective, țările cu care avem noi relații comerciale sunt Germania -unde exportăm 23% din total exporturi de pildă- și care au ele însele dificultăți economice.

Probabil că trimestrul patru va fi mai slab decât trimestrul al treilea. Noi ne așteptăm la o creștere economică anul acesta de sub 4%.

Deficitul bugetar este foarte mare. Dacă ne uităm la execuția bugetară la zi, o să vedem că sunt multe facturi neplătite.

Cheltuielile curente au fost depășite, cele de investiții au fost sub cele bugetate, cele sociale au fost mai mari. Iar pe partea de venituri execuția este mult sub așteptări.

Ceea ce era previzibil s-a întâmplat veniturile nu s-au realizat, iar cheltuielile s-au depășit.

Cheltuielile cu salariile au urcat la 12% din PIB față de 10% cât erau înainte de criză. După tăieri, am ajuns la 8% din PIB, iar din 2015 au început să urce.

De la circa 9% cât sunt astăzi pensiile (inclusiv pensiile speciale) ne vom duce la peste 14% din PIB în următorii ani.

Pe partea de cheltuieli bugetare s-a produs o modificare de structură majoră: am avut o creștere puternică a cheltuielilor de personal, acomodată printr-o contracție a cheltuielilor de investiții.

În 2021 cheltuielile de personal și de asistență sociale vor reprezenta 94% din ceea ce colectăm la buget.

Riscurile privind poziția fiscală sunt destul de însemnate.

Nivelul cheltuielilor cu salariile din sectorul public este unul foarte ridicat ca urmare a majorării ample a acestora în ultimii ani.

Cheltuielile cu asistenţa socială (in special pensii) vor creşte substanţial până în 2022 datorită noii legi a pensiilor votată recent.

Ponderea în PIB a veniturilor publice s-a diminuat considerabil ca urmare a reducerii taxelor, fiind foarte mică comparativ cu ţările membre UE.

”Avem un nivel foarte ridicat al deficitului bugetului public. Din 100 de lei cheltuiți 12 lei îi împrumutăm iar în 2021 procentul ar putea urca la 15,6%. Imaginați-vă o familie care cheltuie 100 lei, din care 15 îi împrumută și asta doar pentru a cheltui pe traiul de zi cu zi. Situația nu este una sustenabilă. Iar corecțiile vor fi inevitabile”, spune Dumitru.

Avem probleme și la colectare, în special la colectarea de TVA. Dacă România ar colecta la nivelul Bulgariei am avea în plus 3,7 miliarde de euro iar dacă am colecta la nivelul Poloniei am avea patru miliarde de euro.