Dezacorduri între oamenii de știință legate de un studiu controversat referitor la țânțarii modificați genetic și eliberați în Brazilia

Un articol științific care arată că ADN-ul țânțarilor modificați genetic (GM) s-a răspândit printre populațiile locale de țânțari din Brazilia a generat articole de presă alarmante și crtici din partea unor oameni de știință, după publicarea acestuia, luna trecută. Acum, unul dintre co-autorii lucrării susține că potențialul risc reprezentat de instectele GM a fost supraestimat, iar alți co-autori cer ca studiul să fie retras, scrie ScienceMag.

Studiul a urmărit efectele unui experiment pe teren, care implica țânțarii GM Aedes aegypti, creați de compania Oxitec și eliberați în Jacobina, Brazilia, în perioada 2013-2015.

Compania britanică a eliberat masculi care nu înțeapă, înzestrați cu o genă care le-ar provoca moartea celor mai mulți urmași ai acestora. Studiul a fost inițiat pentru a vedea dacă insectele modificate genetic ar putea reduce populația de țânțari sălbatici, purtători de virusuri precum Zika sau dengue.

Înainte de eliberare, testele de laborator au arătat că atunci când masculii GM se împerechează cu femelele din populația sălbatică, un procent mic din urmași a supraviețuit. Pentru a testa dacă acești supraviețuitori reușesc să se reproducă și să transmită genele lor, o echipă de la Universitatea Yale, condusă de geneticianul Jeffrey Powell a colaborat cu cercetătorii brazilieni. Ei au colectat și au analizat ADN-ul țânțarilor înainte, în timpul și la 3 luni după eliberare. Printre colaboratori s-a aflat și biochimistul Margareth Capurro și colegii săi de la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia.

Potrivit estimărilor oamenilor de știință, undeva între 5% și 60% din populația țânțarilor purtau ADN de la tulpina Oxitec, în momente diferite ale studiului și în cartiere diferite din Jacobina. Echipa nu a găsit țânțari care să poarte aceste gene, în afară de cei din specia A. aegypti. De asemenea, studiul nu a implicat teste privind rezistența țânțarilor hibrizi la insecticide sau la felul în care transmiteau virusurile.

Însă articolul, publicat pe 10 septembrie în Scientific Report, sugerează că ADN-ul de la Oxitec ar putea face țânțarii sălbatici mai puternici sau mai adaptabili. „Crearea hibrizilor a rezultat, cel mai probabil, într-o populație mai robustă decât cea de dinainte de eliberare”, scrie în raport.

Capurro nu a fost de acord cu această sugestie, declarând pentru Revista Questão de Ciência, că nu există date care să susțină ideea unei „vigori hibride”. De asemenea, ea a afirmat că nu văzuse versiunea finală a textului, înainte de publicare. Aparent, Capurro și alți cinci co-autori au cerut retragerea lucrării.

Oxitec a reacționat la publicarea articolului, dând în judecată publicația.

Powell, prezentat în Scientific Reports ca autorul care a conceput și a condus proiectul și care a scris manuscriptul, susține în continuare validitatea articolului, a datelor și a analizei. Studiul afirmă în mod clar că efectele transmiterii ADN-ului de la tulpina Oxitec nu sunt cunoscute, spune el, ceea ce poate însemna apariția unor consecințe posibile, fără a susține că acestea au fost dovedite.