De ce a fost reziliat contractul pe Lotul 3 din A1 Lugoj-Deva - explicațiile ministrului Cuc. PLUS: Când ar putea fi deschis traficul pe cei 21 de km

Contractul pentru cei 21 de km finalizați în proporție de 99% de pe Lotul 3 al autostrăzii A1 Lugoj – Deva a fost reziliat pentru că firma spaniolă Comsa nu ar fi acceptat extinderea garanției din contract de la patru ani la zece ani după ce autoritățile de la Transporturi au invocat 60 de neconformități și probleme de execuție de-a lungul timpului. Rezilierea, însă, presupune acum că nu va mai exista nici măcar cei patru ani inițiali de garanție, însă autoritățile spun că vor recupera banii prin penalități. De ce s-a ajuns aici? Ministrul Cuc amenință cu plângeri penale împotriva consultantului lucrării (angajat de CNAIR să supervizeze), dar și împotriva managementului Companiei de Drumuri, precum foștii directori Neaga sau Ioniță.

Constructorul lotului 3 din autostrada Lugoj-Deva îl acuză pe ministrul Cuc ca a reziliat abuziv contractul: ”Autoritățile au adus intenționat întârzieri în desfășurarea lucrărilor”

Informația pe scurt:

Contractul pentru cei 21 de km ai Lotului 3 A1 Lugoj – Deva a fost reziliat, la un stadiu fizic de aproape 99% și plăți efectuate pentru circa 94%. Autoritățile de la Transporturi spun că rezilierea vine pe fondul refuzului constructorului de a accepta extinderea garanției de la patru ani (contractual) la opt ani (inițial 10 ani în negocieri).

Autoritățile susțin că au cerut extinderea garanției pentru că ar fi existat probleme de-a lungul timpului pe traseu. Au invocat 60 de neconformități de-a lungul timpului, din care două mai erau de „închis” la data de 12 august când constructorul ar fi dorit să se facă recepția. Acum, după reziliere, CNAIR va intra pe autostradă să finalizeze lucrările cu ultimele elemente de siguranță necesare: precum o parte din garduri sau decolmatarea șanțurilor, iar deschiderea traficului ar urma să se facă în câteva săptămâni.

O altă problemă ar fi fost descoperită de CNAIR: stratul de sfalt e mai subțire cu 1-2 cm decât ar trebui să fie pe mare parte din cei 21 de km ai lotului.

Odată cu rezilierea se pierde și garanția inițială de patru ani. CNAIR susține că a impus penalizări și că va executa și suma de bani din scrisoarea de garanție a constructorului. Multe probleme și revendicări vor ajunge însă în instanță și există riscul ca statul român să plătească despăgubiri la rândul său.

Ministrul Cuc susține că vinovați pentru situația actuala sunt consultantul (angajat de CNAIR), dar și fostele conduceri ale Companiei de Drumuri și amenință cu plângeri penale împotriva tuturor.

Rezilierea a stârnit și critici, mai ales din opoziție. Drulă (USR): „Se bat cu cărămida în piept Cuc și cu incapabilul director Scarlat că au toleranță zero și gata, au dat constructorul cel rău afară. Păi tocmai la constructor cred că s-au deschis șampaniile cu rezilierea asta. Pe de-o parte au scăpat de perioada de garanție în care ar fi trebuit să repare orice defect la autostradă. Pe de altă parte, în procesele care vor urma, CNAIR le-a creat un avantaj enorm și vor curge despăgubirile. Despăgubiri pe care le vom plăti de la bugetul de stat.”

Numeroasele probleme constatate la lucrări de-a lungul derulării contractului pe Lotul 3 din A1 Lugoj – Deva i-a făcut pe oficialii de la Drumuri să ceară prelungirea garanției de la patru ani, cum era stipulat inițial în contract, la zece ani, a susținut Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o conferință de presă susțintă joi în care a fost anunțată oficial rezilierea contractului cu spaniolii de la Comsa.

În plus, ministrul și directorul CNAIR au precizat că recepția și deschiderea traficului nu ar fi putut fi făcută mai devreme pe tronsonul aproape finalizat pentru că unele elemente de siguranță ar fi lipst: unele garduri, unele șanțuri ar fi fost colmatate, ravenări pe taluze etc.

După reziliere, CNAIR va intra în șantier și va remedia aceste neajunsuri astfel încât traficul să fie deschis în următoarele săptămâni. Ulterior, CNAIR va derula o expertiză generală să vadă dacă există și alte lucruri neconfome care vor trebui remediate. O problemă ar fi fost deja identificată de către Cestrin, organismul CNAIR de testare: stratul de asfalt e mai subțire decât ar trebui să fie pe mare parte din lungimea întregului lot.

Totuși, rezilierea contractului presupune însă practic pierderea și a perioadei originale de garanție de patru ani, iar constructorul ar putea să se îndrepte în instanță unde să ceară la rându-i depăgubiri. Ministrul Cuc spune însă că statul a aplicat deja penalități și că va executa scrisoarea de bună garanție ca să acopere lipsa unei garanții.

Vinovații pentru situația actual? Consultantul angajat de CNAIR să supervizeze lucrările, dar și fostele conduceri ale Companiei de Drumuri, susține ministrul.

Cum explică ministrul Cuc rezilierea contractului și pe cine consideră vinovat de problemel actuale:

– Eu pe acest șantier am făcut până în acest moment cinci inspecții. Eu nu am grăbit niciodată și nu am spus antreprenorului când să se facă recepția. În urmă cu două săptămâni am avut o discuție cu antreprenorul, el asigurându-ne că se poate face recepția finală, dar comisia de recepție și consultantul nu au fost de aceeași părere.

– Compania de Drumuri m-a informat că poziția experților este de a mări perioada de garanție, de la patru la zece ani. În același timp, CNAIR a emis o factură de penalități pentru întârzieri și pentru neremedierea unor neconformități în valoare de 73 de milioane de lei. Totodată, valoarea garanției de bună execuție pe acest contract este de 58 de milioane de lei.

– Li s-a dat o perioadă de zece zile pentru a pune în siguranță – garduri perimetrale, decolmatarea șanțurilor – pentru a putea fi deschis traficului. Joia trecută s-au împlinit acele zece zile, iar firma respectivă și-a exprimat dorința să discute cu mine. Au venit resprezentanții firmelor și, împreună cu CNAIR, am discutat despre ce probleme avem și ce solicitări avem. Eu am plecat, a rămas domnul director Scarlat și m-a informat că se ajunsese la un consens de principiu pentru extinderea garanției la o perioadă de opt ani de zile.

– După care au revenit marți și au spus că nu mai sunt de acord cu opt ani de zile, sunt de acord să dea garanție șapte ani, dar doar cu anumite condiții: CNAIR să renunțe la acele penalități de 73 de milioane și din totalul garanției de 58 de milioane să li se returneze o sumă astfel încât garanția să rămână la valoarea de 11 milioane.

– Eu iau în calcul următorul lucru: Dacă doamne ferește apare o problemă la autostradă și suma de 11 milioane nu acoperă acea remediere, ce se întâmplă? Constructorul va spune „OK, executați-ne garanția” și noi va trebui să plătim bani de la bugetul de stat.

– Factura de penalități rămâne, garanția va fi executată, autostrada nu va rămâne muzeu, ce trebuia constructorul să facă în acele zece zile va fi făcut de către Compania de Drumuri – gardul perimetral și decolmatarea șanțurilor – astfel încât lotul să poată fi deschis.

– Am solicitat CNAIR să facă recepția în termenii legali, vor prelua autostrada, vor face lucrările necesare – două-trei săptămâni – după care dăm lotul în exploatare. Nu va rămâne închis. Este dreptul antreprenorului să se ducă în instanță, dar tronsonul nu va rămâne închis.

– Acesta e un proiect care trebuie dat exemplu și trebuie și cei din Compania de Drumuri să învețe o lecție. Cu siguranță ne vom îndrepta și din punct de vedere penal asupra consultantului care a emis acele rapoarte prin care și le-a asumat, cât și asupra managementului companiei (n.r. de drumuri) care a făcut plățile. (Întrebare: Cine? domnul Neaga, domnul Ioniță?) Împotriva tuturor.

Ce spune directorul Companiei de Drumuri, Sorin Scarlat, despre situația de pe Lotul 3 Lugoj – Deva:

– Din 2014 până în 2019 am avut un număr de 60 de neconformități, adică abateri de la normele tehnice, de la cerințele de calitate asumate de către antreprenor în caietul de saricini. Astea sunt elementele care ne-au făcut să cerem o garanție extinsă antreprenorului – nu este o cerință abuzivă având în vedere problemele care au fost de-a lungul derulării contractului.

Scarlat a dat două exemple – la km 56 și la km 76 – unde au fost probleme cu terasamentele și unde pământul ar fi luat-o la vale. Apoi Directorul CNAIR a abordat și problema stratului de asfalt, descoperită la finalizarea lucrărilor.

– Testele la terminarea lucrărilor le-am făcut cu unitatea noastră numită Cestrin. Ca urmare a acestor verificări s-a constatat inclusiv abateri de la grosimile straturilor de asfalt. (Ce diferențe și unde s-au descoperit?) Sunt variabile, de la -1,5cm până la -2cm. Din 21 de probe luate de-a lungul autostrăzii, 19 au fost neconforme.

– Toate aceste probleme au condus către o decizie, poate rigidă din partea Companiei, de a extinde această garanție. E simplu și clar că dacă lucrurile nu au fost executate așa cum antreprenorul s-a angajat să solicităm această garanție din partea sa.

– Un mare „merit” pentru aceste probleme îl au și cei care au fost supervizorii acestui proiect. Va trebui să luăm niște măsuri împotriva inginerului consultant pentru că dacă lucrurile erau derulate așa cum erau stipulat în contract nu ajungeam în situația de azi.

(Întrebare: Consultantul păzește constructorul, dar pe consultant cine îl păzește?) Nu putem pune paznic la paznic. Inginerul este definit clar în contract, este independent și este cel care dă echilibru în acest contract. Nu pot să contest calitatea inginerului, o pot contesta numai după ce am probe – probele le-am avut la sfârșit când CESTRIN-ul a făcut aceste teste.

– Se poate circula pe ea în momentul în care vor fi terminate toate lucrările de taluze, șanțuri , colectare și evacuarea apelor, garduri de protecție. Constructorul a încercat să forțeze recepția lucrărilor ca perioada de penalități să se diminueze.

– Angajații CNAIR, în regie proprie, vor intra și vor termina aceste lucrări și în paralel vom face o expertiză cu un expert independent. (…) Această expertiză poate să dureze 30 de zile, poate să dureze 60 de zile. Expertiza va fi una generală, asta nu înseamnă că dacă expertul nu-şi termină activitatea de evaluare nu putem să o punem în circulaţie

– (Despre cele 60 de neconformități) Pe parcursul contractului au fost stinse, în documente. Luni (n.r. 12 august), când au solicitat recepția, constructorul încă mai avea două rapoarte de neconformități nestinse. Pe hârtie scrie că neconformitățile sunt închise, dar rezultatele verificărilor făcute de Cestrin relevă altceva.

– A mai fost emisă o factură de penalități de 6,3 milioane de lei și urmează să calculeze inginerul perioada de întârziere a contractului și vom vedea ce alte penalități vom aplica.

A cerut CNAIR garanție extinsă și pe Lotul 4 acolo unde au fost alunecări?

În timpul conferinței, cei doi oficiali au fost întrebați dacă, similar atitudinii de pe Lotul 3 unde au cerut extinderea garanției lucrărilor pentru că de-a lungul timpului au existat probleme și alunecări pe șantier, au acționat la fel și pe lotul 4, realizat de firma românească UMB. Pe lotul 4 constructorul a întâmpinat probleme cu alunecările de teren atât la dealul Șoimuș, cât și la Bretea Mureșană. Ministrul a preferat să nu dea un răspuns concret…

Reporter: Pe lotul 4 s-a cerut o majorare a garanției pentru că și pe acel lot au fost probleme de construcție?

Răzvan Cuc: „Eu constat – poate am devenit prea patriot – avem ceva cu constructorii din România? Ați fost să vedeți construcția? Ar trebui să ne mândrim cu „dealul liliecilor”, este una dintre cele mai complexe lucrări făcute vreodată în România. Nu știu dacă vreo altă firmă înafară de cea a domnului Umbrărescu putea s-o facă”.

Reporter: Au avut și ei probleme. Este o întrebare absolut legitimă…

Rpăzvan Cuc: „Nu este absolut… Nu. Nu. Haideți să vă spun. Eu mă uit la istoria acestui constructor român (…) Nu au fost probleme, s-a făcut recepția, nu s-a cerut nicio garanție (n.r. în plus)”.

Sorin Scarlat: „Au avut neconformități care au fost închise”.

Situația unuia dintre ecoductele de la Ohaba – construit, dar neplătit

Pe lângă disputa privind extinderea garanției cerută de statul român, un alt element a rămas în aer: unul din cele două ecoducte din zona Ohaba a fost construit de constructor, conform cerințelor de mediu, dar nu a fost inclus în nici un contract. Drept urmare, nici CNAIR nu l-a plătit, iar în momentul de față ar fi de fapt tot în posesia constructorului, chiar și după reziliere.

„În 2014 se știa că Acordul de Mediu va fi modificat. Constructorul a făcut o inginerie economică. Și-a prețuit ecoductul pe care îl avea în contract la 15 milioane, cu o lungime de 80 de metri. Iar un pod care avea care avea 60 de metri l-a prețuit cu 5,4 milioane. În urma modificării Acordului de Mediu am fost nevoiți să impunem un al doilea ecoduct. Constructorul l-a executat fără să aibă o instrucție clară din partea beneficiarului. Au fost instrucții verbale… În 2017 ne-am pus la masa discuției pentru a găsi o soluție pentru a fi plătit acest ecoduct. Din păcate nu au agreat soluțiile propuse”, a declarat Sorin Scarlat.

„Atunci, contractual și legal, există singura cale – să meargă pe arbitraj sau instanțele comerciale. Din moment ce au deschis un arbitraj este clar că-și vor lua banii și el va intra în posesia CNAIR”, a mai spus directorul Companiei de Drumuri.

Deputat USR: „O ticăloșie imensă. La constructor cred că s-au deschis șampaniile cu rezilierea asta. Au scăpat de perioada de garanție și vor curge despăgubirile”

Decizia de reziliere a contractului „la 99%, gata de trafic, este o ticăloșie imensă”, susține într-un comunicat deputatul USR, Cătălin Drulă, membru în Comisia de Transporturi din Camera Deputaților.

Acesta susține că prin reziliere, statul român pierde perioada de garanție a lucrărilor de 4 ani, perioadă în care constructorul ar fi responsabil să repare orice eventual defect.

„Va fi, cel mai probabil, considerată o reziliere abuzivă de tribunale. Totul arată ca o decizie de “mușchi fără creier” pentru care s-au inventat pretexte juridice. O așa-zisă “neconformitate” care ține de scurgerea apelor într-un capăt al lotului care nu va fi dat traficului (este după breteaua de ieșire) – o situație rezolvabilă în câteva săptămâni de lucrări care n-are nicio legătură cu siguranța traficului”, susține deputatul.

„Cel mai probabil, vom ajunge să plătim despăgubiri enorme peste 4-5 ani pentru această reziliere. S-a mai întâmplat: miniștrii care și-au umflat mușchii și după 5 ani a venit factura de plată (altui guvern). 28 de milioane de euro, de exemplu, primiți de un constructor în tribunale pe un lot de autostradă reziliat în 2011 cu trâmbițe”, mai spune parlamentarul USR.

„Deschiderea traficului e cea mai importantă în acest moment. Avem 21 de km care sunt perfect folosibili. Autostradă, oameni buni! Pentru care am plătit sute de milioane de lei în ultimii 6 ani. Și ea stă închisă acum. Pentru cine vrea să se convingă, uitați-vă la filmarea de la bord”, scrie Drulă.

Parlamentarul susține că deschiderea traficului pe autostradă se impune cât mai curând, în condițiile în care în acea zonă „alternativa e un drum național periculos cu multe cruci pe margine”.

„Se bat cu cărămida în piept Cuc și cu incapabilul director Scarlat că au toleranță zero și gata, au dat constructorul cel rău afară. Păi tocmai la constructor cred că s-au deschis șampaniile cu rezilierea asta. Pe de-o parte au scăpat de perioada de garanție în care ar fi trebuit să repare orice defect la autostradă. Pe de altă parte, în procesele care vor urma, CNAIR le-a creat un avantaj enorm și vor curge despăgubirile. Despăgubiri pe care le vom plăti de la bugetul de stat”, spune deputatul.

Pro Infrastructura: „Imaginați-vă rezilierea unui contract al unei case unde mai trebuie pus un bec”

Și asociația Pro Infrastructura critica miercuri rezilierea contractului pentru Lotul 3, catalogând decizia ca ceva „de neimaginat”.

„La 16 zile de când tronsonul de 21 km aflat la un procent fizic de 99% putea fi dat în trafic, ministrul Cuc și executanții lui din CNAIR au persistat în șantajarea constructorului și obligarea acestuia de a accepta o extindere a garanției tuturor lucrărilor de la 4 la 10 ani, neluând în calcul în niciun moment deschiderea autostrăzii”, susține ONG-ul.

„Imaginați-vă rezilierea unui contract al unei case unde mai trebuie pus un bec. Pentru profesioniștii din domeniul infrastructurii de transport așa ceva este de neimaginat. Probabil vorbim de o premieră la nivel mondial”, transmite Asociația.

„Nodul Holdea (parte a altui contract cu același antreprenor) NU este reziliat, iar unul dintre cele două ecoducte construite NU a fost inclus și nici plătit în cel reziliat astăzi. În concluzie, INAUGURAREA CELOR 21 DE KM DEVINE INCERTĂ. Singurul lucru sigur este că statul român VA PIERDE DEFINITIV GARANȚIA DE 4 ANI și că VOM AVEA MULȚI ANI DE PROCESE în urma cărora riscăm să plătim tot noi, contribuabilii români, daune financiare de zeci de milioane constructorului”, mai atrage atenția API.