Guvernul a fost obligat de Instanța Supremă să vândă până în 8% din acțiunile Petrom către salariați, la prețul de acum 15 ani/ Tăriceanu: Vom discuta în viitoarea ședință a Coaliției

​​Guvernul este obligat să pună în aplicare o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia trebuie să vândă acțiuni ale OMV Petrom, până în limita de 8% din capitalul social, la același preț din momentul privatizării. Decizia Înaltei Curți a fost luată pe 8 mai 2019, însă nu a fost comunicată public până acum. Șeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu a spus luni, fără să ofere prea multe amănunte, că problema vânzării acestor acțiuni va fi discutată în ședința următoare a Coaliției PSD- ALDE.

Procesul a fost câștigat de salariații Petrom. Pentru fiecare zi de neaplicare a deciziei, statul român este sancționat cu 1.000 lei. Practic, 30 de zile costă 30.000 lei și tot așa.

Vânzarea pachetului de până în 8% era stabilită chiar prin legea de privatizare a Petrom, însă statul român a amânat cât a putut acest moment, mai ales că a fost și un dosar DIICOT. Statul român ar trebui, practic, să renunțe la mare parte din pachetul de 20% pe care îl mai deține la Petrom.

La momentul privatizării din 2004, prețul plătit de OMV a fost de 0,05 euro/acțiune. Acum este cotat cam la 0,08 euro/acțiune, echivalent lei, ceea ce înseamnă că salariații vor cumpăra o acțiune cu 0,03 euro mai ieftină decât este acum.

Nu este clar ce înseamnă până în 8%. Nu este clar nici cine ar fi beneficiarii: salariații din momentul privatizării sau cei de acum?

„Suntem în situaţia de a discuta, au câştigat în instanţă salariaţii Petrom o acţiune în baza căreia au dreptul să cumpere acţiuni Petrom. Acest lucru este, într-adevăr, prevăzut în legea de privatizare a Petrom. Statul trebuie să vândă un pachet de până la 8%. E o problemă puţin complicată pentru că trebuie să vedem cui vindem: celor care erau acţionari la data privatizării, mie aşa mi s-ar părea normal, sau numai celor de astăzi. Instanţa de judecată nu a precizat acest lucru, după cum trebuie să ţinem cont că pot să cumpere numai cei care îşi exprimă această opţiune. Şi aceasta este o chestiune tehnică, care ţine numai de Guvern, dar am pus-o pe ordinea de zi ca o problemă care trebuie rezolvată, şi probabil că avem şi altele”, a afirmat luni Tăriceanu, citat de Adevărul.

Ce arată decizia Înaltei Curți din 8 mai 2019: „Obligă pârâtul Guvernul României să adopte o hotărâre de guvern pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 9 din anexa 1a O.U.G. nr. 49/1997, astfel cum a fost modificat prin O.G. nr. 55/2003, în vederea vânzării de acţiuni ale OMV Petrom S.A., până la limita de 8% din capitalul social, la acelaşi preţ la care au fost vândute acţiunile în cadrul procesului de privatizare, sub sancţiunea unor penalităţi de 1.000 lei pe fiecare zi de întârziere de la data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea obligaţiei. Dispune darea în debit a recurenţilor Brînzea Dan şi alţii, şi Vlaicu Constantin şi alţii (conform anexei nr. 5 ataşate prezentei) cu suma de 100 lei reprezentând taxă judiciară de timbru. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 mai 2019„.

Ce arată OG 55/2003: Salariații Societății Naționale a Petrolului «Petrom» – S.A. București au dreptul să achiziționeze acțiuni ale societății până la limita de 8% din capitalul social, la același preț cu care se vor vinde acțiunile în cadrul procesului de privatizare. Cota procentuală ce urmează a fi achiziționată de salariați și momentele la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Dosarul DIICOT. În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata pe foștii miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy, acuzați de aderare la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. Primul a fost condamnat la 6 ani de închisoare, iar al doilea la 5 ani de închisoare. Codruț Sereș ar fi contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale. În rezoluțiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma sa fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, în favoarea Asociației salariaților Petrom (PAS), controlată de controversatul Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziției unor miniștri.