Anularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice organizate pe loturi – măsură de remediere de ultim resort

În funcție de particularitățile fiecărei proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice ori a acordurilor-cadru, autoritățile contractante pot decide să achiziționeze produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi. Într-o asemenea situație, voința legiuitorului a fost aceea de a trata fiecare lot ca o procedură de sine stătătoare, acest lucru având impact inclusiv asupra măsurilor de remediere care pot fi dispuse de instanțele de judecată în ipoteza soluționării unor contestații formulate de către unii dintre participanții la procedură.

Curtea de Apel București a confirmat recent acest raționament în cadrul unui litigiu complex, pronunțând o soluție favorabilă uneia dintre cele mai importante companii românești care își desfășoară activitatea în domeniul producției de vehicule destinate apărării. Echipa de avocați care a asigurat asistarea și reprezentarea acestei societăți a fost formată din Valeriu Stoica (Partener Fondator, STOICA & Asociații), Andreea Micu (Partener), Yolanda Beșleagă și Alin-Gabriel Oprea (avocați colaboratori). Hotărârea Curții de Apel București este definitivă.

În susținerea caracterului autonom al procedurii aferente fiecărui lot, au fost invocate următoarele argumente ce rezultă din legislația în vigoare în materia achizițiilor publice (a se vedea, cu precădere, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor):

• autoritatea contractantă stabilește obiectul fiecărui lot și stabilește punctajele ofertelor pentru fiecare lot;
• în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi, taxele se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat;
• în cazul în care, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziționează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, măsurile de remediere privesc numai loturile pentru care s-a depus contestație.

Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza, în termenele prevăzute de lege, Consiliul sau, după caz, instanța de judecată în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a unui interes legitim.

În acord cu prevederile Directivei 89/665/CEE, în Legea nr. 101/2016 se prevede că, în soluţionarea contestaţiei, instanţa examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat şi poate:

a) să pronunțe o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte;

b) să oblige autoritatea contractantă să emită un act/să adopte măsurile necesare restabilirii legalităţii, cu indicarea clară şi precisă a operaţiunilor care urmează a fi realizate de autoritatea contractantă;

c) să anuleze procedura de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea actului atacat.

Pornind de la acest text de lege, echipa de avocați a argumentat că măsura de remediere pentru care se optează trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit, precum și cu gravitatea pretinselor încălcări ale legii, astfel cum au fost invocate în cauză. Astfel, primează acele măsuri care pot conduce la remedierea efectelor prejudiciabile,dar care sunt însă apte să salvgardeze procedura de atribuire (spre exemplu, va avea prevalență soluția anulării unor răspunsuri ale autorității contractante la solicitările de clarificări formulate de către participanți, în măsura în care rezultă că acest remediu este suficient pentru a restabili legalitatea procedurii). În tot acest demers, trebuie să se țină seama de efectul util al măsurii de remediere ce urmează a fi dispusă, raportat la circumstanțele de fapt relevante ale fiecărei cauze.

Prin decizia pronunțată, Curtea de Apel București a confirmat că:

• În alegerea unei măsuri de remediere adecvate, este esențial să se țină cont de obiectul și particularitățile fiecărei proceduri de atribuire.
• Principiul salvgardării actului juridic consacrat în dreptul privat este aplicabil și în materia achizițiilor publice. În acest sens, chiar și dacă instanța ar opta pentru anularea procedurii de atribuire, nulitatea parțială constituie regula, iar nulitatea totală excepția. Din această perspectivă, nulitatea trebuie privită ca reprezentând o soluție flexibilă, impunându-se a fi înlăturate doar efectele contrare legii, iar celelalte urmând a fi menținute.
• Faptul că documentația de atribuire este unitară pentru toate loturile nu împiedică anularea procedurii doar în privința unuia dintre loturi, în funcție de obiectul contestației, de abaterile constatate și efectul acestora.
• Anularea întregii proceduri de atribuire apare ca o soluție extremă care ar putea fi dispusă de către instanța de judecată, în măsura în care abateri grave de la prevederile legale afectează iremediabil procedura de atribuire.

Pentru identitate de rațiune, hotărârea Curții de Apel București constituie un important reper inclusiv pentru autoritățile sau entitățile contractante cărora, în cazurile expres prevăzute de lege, le incumbă obligația de a anula ele însele aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică/ a acordului-cadru.

Așa cum a subliniat și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, autoritățile contractante nu au dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea conduită putând fi considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii (principiu care se referă la răspunderea participanților pentru deciziile luate și acțiunile întreprinse în cadrul procedurilor de achiziții publice, în vederea prezervării utilității și eficienței acestora).

Un articol semnat de Andreea Micu, Partner (amicu@stoica-asociatii.ro) și Yolanda Beșleagă, Junior Lawyer (ybesleaga@stoica-asociatii.ro) ​