Cuc: Avem pentru întreţinerea infrastructurii feroviare de la bugetul de stat o creştere de 200% şi pentru reparaţiile capitale de 160%; Vreau să modificăm Legea achiziţiilor

Bugetul alocat pentru întreţinerea infrastructurii feroviare are o creştere de 200%, iar cel pentru reparaţiile capitale de 160%, fiind cel mai generos buget pe care îl avem anul acesta, a declarat, miercuri seara, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la România TV, citat de Agerpres.

„Avem pentru partea de întreţinere de infrastructură feroviară de la bugetul de stat o creştere de 200% şi pentru reparaţii capitale de 160%. Nu au de ce să nu cheltuiască banii. Başca, avem proiecte pe regionala unde s-a întâmplat deraierea la Timiş de 2 miliarde de euro în desfăşurare. Asta trebuia să spună domnul director (şeful CFR Călători, Leon Bărbulescu – n. r.), nu să fie deranjat că a fost trezit din somn sau să spună la televizor să fie bine să nu fie rău. Păi ce să înţeleagă oamenii care se uită de la noi?”, a spus Cuc.

Întrebat de moderatorul emisiunii dacă directorul de la CFR Călători se mai odihneşte mult, ministrul Transporturilor a răspuns: „‘Îl lăsăm să se odihnească”.

Precizările ministrului vin în contextul incidentelor petrecute la începutul lunii martie, când directorul general al CFR Călători, Leon Bărbulescu, a spus presei că nu au fost evenimente deosebite, deşi în acea zi două trenuri au deraiat într-o singură zi.

„Călătorii au fost în regulă, deci nu s-a întâmplat nimic deosebit…Noi ne facem treaba aşa cum trebuie şi să fie bine”, a spus, atunci, Leon Bărbulescu, la Antena 3, adăugând că a fost trezit din somn de jurnalişti.

Sâmbătă, 2 martie, în jurul orei 13:15, locomotiva trenului 74-1 a deraiat de un boghiu la ieşire din staţia Săvârşin. Trenul circula în relaţia Braşov – Curtici, iar ulterior circulaţia a fost întreruptă. Anterior, în jurul orei 7:45, locomotiva trenului R 3501 a deraiat de trei osii între staţiile Augustin – Racoş, pe firul I. Trenul circula pe relaţia Braşov – Mediaş.

Ministrul Transporturilor a declarat că Legea achiziţiilor va fi modificată, iar unul dintre amendamentele ce îi vor fi aduse va prevedea faptul că o firmă care nu a participat la o licitaţie nu va mai putea să conteste în instanţă anumite prevederi din caietul de sarcini.

„Vreau să modificăm Legea achiziţiilor. Săptămâna asta, marţi, trebuia să fiu la Comisia pentru industrii, cu modificările la pachetul legilor pe achiziţii. O să mă duc săptămâna viitoare. Marţi s-a amânat ca să facem o comisie reunită – şi cu Comisia pentru industrii şi cu cea juridică – şi voi susţine şi o să vedeţi amendamentele acolo. Unul dintre ele face referire la următorul fapt: nu poate ataca sau să se ducă în instanţă o firmă care n-a participat la licitaţie, să conteste anumite prevederi din caietul de sarcini în condiţiile în care, repet, nu a participat”, a afirmat ministrul, făcând referire la contestaţiile depuse la licitaţiile tronsoanelor 3 şi 4 din Drumul Expres Craiova – Piteşti.

Potrivit Lui Răzvan Cuc, în caietul de sarcini au fost prevăzute nişte rezerve de implementare, care au fost contestate de o firmă care nu a participat la licitaţie, din punctul său de vedere această acţiune fiind „o răutate”.

„Vă spun eu ce au contestat în instanţă. Fiind la un moment dat uşor, ca să zic aşa, cu ghilimelele de rigoare, exasperaţi de faptul că tot timpul la obiective apăreau anumite cheltuieli suplimentare – în contract există nişte cheltuieli neprevăzute de un cuantum, de 10% – noi am prevăzut nişte rezerve de implementare ca să nu mai venim cu (acte n. r.) adiţionale la contract, tocmai să uşurăm munca firmelor care întâmpinau anumite probleme în perioada de execuţie a contractelor. Şi au contestat aceste rezerve de implementare. Un complet a respins contestaţia pentru două loturi, alt complet a acceptat contestaţia. În momentul în care vom modifica legislaţia, nu mai are niciun – cum să vă spun…din punctul meu de vedere eu aş spune că a fost o răutate a acelei firme, pentru că nu poţi să vii să conteşti în momentul în care nu ai un interes direct în acea licitaţie. Dacă avea un interes sau ar fi fost scos din licitaţie sau i s-ar fi făcut o nedreptate după ce i-a fost evaluată tehnic şi economic oferta puteam să înţeleg, dar în condiţiile în care vii şi conteşti fără să participi înseamnă că ai o problemă tu sau ai alte interese pe care nu le ştie nimeni…”, a explicat şeful de la Transporturi.

El a adăugat că a transmis directorului general al Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, că atunci când are nevoie de modificări legislative să vină la el să îi spună şi se vor găsi soluţii.

„Nu am persecutat pe nimeni, dar o să ţin cont de lucrurile astea, deoarece cum o să ies şi o să le spun românilor: ‘Ştiţi că avem o contestaţie şi trebuie să ţin un proiect blocat doi ani, că ne judecăm în instanţă?’ Nu, vin, modific legea. Asta i-am spus şi domnului Neaga: ‘Domnule Neaga, veniţi şi spuneţi-mi tot ce aveţi nevoie să faceţi din punct de vedere al legislaţiei şi eu mă duc, vorbesc cu doamna prim ministru, facem un grup de lucru, stabilim ce avem de modificat şi mergem mai departe”, a subliniat Cuc.

Conducerea CNAIR şi reprezentanţii firmelor care au câştigat licitaţiile au semnat, pe 3 decembrie 2018, la sediul Consiliului Judeţean Dolj, contractele de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova.

Directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a declarat că, în urma contestaţiilor în instanţă, tronsoanele 3 şi 4 ale acestui drum expres vor fi relicitate, după ce firma care a contestat licitaţia a câştigat.

„Acest proiect de importanţă naţională, finanţat din fonduri europene, are o particularitate, din păcate, neplăcută. Discuţiile au început în martie-aprilie 2017, documentaţia şi modul în care a fost pregătită, noi am considerat că din punct de vedere legal a fost perfectă: în mai-iunie a fost publicată pe SEAP şi se aşteptau ofertele. Una din firmele din România a contestat documentaţia de licitaţie şi, în urma traseelor legale privind contestaţiile, s-a ajuns în situaţia ca azi, în decembrie 2018, să putem semna trei contracte pentru două tronsoane, iar documentaţiile pentru tronsoanele 3 şi 4 să fie anulate şi reluate licitaţiile. Cum s-a ajuns aici? Este greu de imaginat că cineva care nu participă la o licitaţie, însă are dreptul să conteste, a contestat şi a câştigat, blocând astfel un proiect de importanţă naţională, finanţat din fonduri europene, care ar fi trebuit să aducă multe beneficii zonei şi, din păcate, doar două din cele patru tronsoane pot să fie semnate azi, urmând ca celelalte două tronsoane să fie relicitate”, a spus Neaga, la Craiova.

Tronsonul 1 are o lungime de 17,7 km (km 0+000 – km 17+700) şi are ca punct de început desprinderea din varianta de ocolire Nord a municipiului Craiova, iar ca punct final, limita judeţului Dolj cu Olt. Acest tronson traversează teritoriile administrative ale localităţilor Craiova, Gherceşti, Pieleşti şi Robăneşti. Tronsonul 2 are o lungime de 39,85 km (km 17+700 – km 57+550) şi are ca punct de început limita dintre judeţele Dolj şi Olt, iar ca punct final, după municipiul Slatina, la intersecţia cu DN 65. Acesta traversează teritoriile administrative ale localităţilor Balş, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina şi Valea Mare.

Firma care a câştigat contractul de proiectare şi execuţie a tronsonului 1 (17,7 km) este Tirrena Scavi din Italia. Valoarea contractului este de circa 76 de milioane de euro.

Tronsonul 2 a fost împărţit în două loturi, iar câştigătoarea licitaţiei este asocierea de firme din România SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL. Valoarea celor două loturi (lotul 1 cu o lungime de 18,5 km şi lotul 2, în lungime de 21,35 km) fiind de circa 309 milioane de euro.

Potrivit directorului CNAIR, proiectul este finanţat din fonduri europene, prin POIM. Durata de realizare a acestor trei contracte este de 36 luni, din care 12 luni pentru activitatea de proiectare şi 24 luni pentru execuţia lucrărilor, iar firmele câştigătoare au ofertat o perioadă de garanţie a lucrărilor de 7 ani.