ANALIZĂ Cum a pierdut PSD mai bine de doi ani în cea mai urgentă achiziție militară: corvete noi și fregate modernizate pentru Forțele Navale

Dacă guvernarea PSD nu anula la început de 2017 o hotărâre prin care încredința direct construirea corvetelor către șantierul naval din Galați, în 2019 România ar fi putut avea deja la apă prima dintre cele patru nave. Pe cai mari după alegerile parlamentare, PSD acuza că HG-ul era ilegală și că ar fi trebuit analizați și alți ofertanți. Doi ani mai târziu, chiar Dragnea acuză Guvernul PSD că a greșit și că ar fi trebuit să recurgă la o încredințare directă și un acord guvern la guvern. Între timp, achiziția corvetelor și modernizarea fregatelor s-a blocat într-o plângere penală și nu are nici un orizont clar de rezolvare. Ce știm cert e că nevoile Forțelor Navale sunt mai urgente ca niciodată, într-o Mare Neagră controlată din ce în ce mai puternic de Rusia și unde sprijinul direct NATO este cel mai limitat dintre toate mediile de luptă.

Info pe scurt:

• Forțele Navale au nevoie urgentă de nave noi și echipamente moderne, mai ales în contextul în care Rusia și-a sporit prezența la Marea Neagră, iar ajutorul direct NATO pe mare este limitat de conveția care restricționează traficul navelor militare prin Bosfor și Dardanele.

• În 2016 Guvernul decidea ca Damen să construiască la Galați, pentru 1,6 miliarde de euro cu TVA, cele patru corvete multifuncționale. Termenul de livrare pentru prima navă? 2,5 ani

• După schimbarea guvernării, PSD anula HG-ul și anunța o nouă procedură competitivă pe care, însă, a lansat-o cu un an întârziere, în februarie 2018. Criteriul unic de atribuire (dacă specificațiile tehnice sunt îndeplinite): prețul cel mai mic.

• Toate celelalte mari achiziții militare făcute sub PSD au fost directe: 3,9 miliarde dolari pe sistemele Patriot (acord Guvern la Guvern – G2G), 1,5 miliarde dolari pe sistemele HIMARS (acord G2G) și 0,9 miliarde de dolari pe transportoarele Piranha (contract cu Mowag din Elveția, companie deținută de americanii de la General Dynamics).

• După ce a criticat în 2017 decizia Guvernului Cioloș de a acorda contractul direct către Damen – singurul șantier din țară care fabrică și a fabricat nave militare pentru state UE și NATO, Liviu Dragnea a schimbat abordarea la final de 2018.

• „[… ]cred că s-a greşit de către ministrul Apărării precedent, sau de către Guvern, acest tip de contracte de o asemenea valoare, de o asemenea importanţă strategică, trebuia făcut de tip acord guvern la guvern şi luată decizia strategică cu care ţară să mergi” – Liviu Dragnea, 28 decembrie 2018.

• Procedura de achiziție a fost suspendată acum de MApN care a sesizat Parchetul pentru presupuse vicii la procedură – un dosar penal care nu se știe cum și cât de repede ar putea fi rezolvat.

• Mai mult, unul dintre ofertanți – Șantierul Naval Constanța (parte din asocierea cu francezii de la Naval Group) a atacat în contencios-administrativ HG-ul care stabilea procedura de achiziție.

• Indiferent cine va construi corvetele și prin ce metodă va fi ales constructorul care să le facă în țară, autoritățile trebuie să ia o decizie cât mai rapid: Forțele Navale au nevoie de nave noi și echipamente de luptă moderne pentru a putea face față în Marea Neagră.

Nave noi și echipamente moderne pentru Forțele Navale, o urgență maximă – Sprijinul NATO la Marea Neagră este limitat

Cadrul de securitate în Marea Neagră s-a schimbat puternic mai ales din 2014 când Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea și a început să-și consolideze flota de nave și submarine.

De cealaltă parte, Forțele Navale Române au în dotare nave vechi și echipamente la limita uzurii morale și fizice, dar și două fregate cumpărate din Marea Britanie dar care nu au sisteme moderne și nici un fel de armament serios pe ele…

Pe aceste considerente, nevoia de a moderniza marina României exista și dinainte de 2014, însă alocările bugetare insuficiente și criza economică din care România abia ieșea, au făcut imposibile noi achiziții.

Trebuie precizat că dintre cele trei medii de luptă – naval, terestru și aerian – pe mare sprijinul NATO pe care se poate baza România este poate cel mai limitat dintre toate. Asta mai ales din cauza Convenției de la Montreux care stabilește regulile de trafic prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Astfel, în cazul statelor ne-riverane, numărul navelor militare care pot intra în Marea Neagră, dimensiunile lor și durata în care acestea pot acționa în zonă, sunt puternic limitate.

Cu alte cuvinte, într-o situație de criză România ar fi aproape pe cont propriu, atâta timp cât nici Bulgaria nu dispune de forțe capabile la Marea Neagră, iar poziția Turciei în NATO e pusă de unii analiști într-o zonă gri, mai ales pe fondul apropierilor față de Rusia.

Odată cu mărirea la 2% din PIB a alocărilor pentru Armată, nevoia modernizării flotei militare a revenit în prim plan. Astfel că, în noiembrie 2016, România decidea să negocieze direct construirea corvetelor cu Șantierul Naval Galați și compania Damen. Primul termen de livrare? 2,5 ani pentru prima navă.

De ce voia MApN să acorde în 2016 contractul către Damen: „Șantierul Naval Galați este singurul din România care a construit în ultimii 20 de ani nave militare noi (19 nave), pentru forțele navale aparținând țărilor NATO și UE”

În 2016 Armata a realizat un studiu-concept în care a analizat 13 proiecte de corvete și a identificat „patru proiecte care puteau răspunde cerinţelor formulate de Forţele Navale Române”.

Concluzia MApN a fost, la acel moment, că modelul SIGMA 10514 prezenta „cele mai mari avantaje”, iar studiul sublinia că posibilitatea producerii navelor la Galați „îndeplinește interesul esenţial de securitate al țării noastre, respectiv asigurarea securității furnizării navelor după producerea lor și a securității mentenanţei, după intrarea în exploatare”.

Astfel, în noiembrie 2016, cu Dacian Cioloș la șefia Guvernului, iar actualul ministru al Apărării Gabriel Leș, la șefia departamentului de Armamente din cadrul MApN, practic cel care a propus soluția, a fost adoptată o Hotărâre de Guvern (HG) care stabilea procedura prin „care urma să se desfășoare achiziția” navelor militare construite de Damen la Galați.

„Santierul Naval Damen Galati S.A. are capacitatea tehnica, logistica si organizatorica sa realizeze constructia si dotarea corvetelor din clasa SIGMA proiect 10514 pentru fortele navale romane, fiind singurul din Romania care a construit in ultimii 20 de ani nave militare noi (19 nave), pentru fortele navale apartinand tarilor NATO si UE si alte cateva nave cu destinatie militara pentru tari terte. In Romania nu exista un alt santier naval care sa posede capabilitatea industriala necesara care sa faca fata cerintelor impuse de realizarea unei corvete”, susținea MApN în nota de fundamentare.

PSD vine la guvernare, anulează HG-ul și anunță că vor recurge la o procedură competitivă

După alegerile parlamentare, Gabriel Leș trecea în funcția de ministru al Apărării, iar liderul PSD Liviu Dragnea acuza că HG-ul adoptat de Cioloș e ilegal și sugera că trebuie regândită achiziția: „[…] trebuie să vedem care e cea mai folositoare variantă pentru statul român din toate punctele de vedere. Din punct de vedere al preţului, din punct de vedere al dimensiunii offset-ului în România, din punct de vedere al utilităţii tehnicii militare respective şi din punct de vedere al poziţionării noastre strategice cu partenerii din NATO. Toate aceste elemente trebuie luate în calcul […]” – Liviu Dragnea, 22 februarie 2017.

Zis și făcut – în martie 2017 Guvernul Grindeanu abroga HG-ul și promitea relansarea achiziției. „Vom merge pe o procedura competitivă, pe un dialog competitiv, bineînțeles cu integrare în industria din România”, declara ministrul Leș la acel moment.

Urgență? Care urgență? După aproape un an și trei miniștri ai Apărării schimbați, PSD relansează achiziția corvetelor

Urgența, însă, a fost lăsată deoparte, iar noua procedura a fost practic aprobată de Guvern abia după un an, în februarie 2018. Între timp pe la frâiele Ministerului Apărării trecurseră trei miniștri: Gabriel Leș, Adrian Țuțuianu și Mihai Fifor.

Procedura urma să fie una competitivă, cu termene scurte și cu un contract semnat până la finalul anului. Achiziția presupunea realizarea a patru corvete multifuncționale, dar și modernizare și înarmarea celor două fregate Type 22R achiziționate de România de la Marea Britanie în 2004-2005.

Criteriul de departajare? Prețul cel mai mic / „Anul Marinei” nu s-a lăsat cu nimic concret

Criteriul de departajare al noii proceduri: prețul cel mai mic al ofertei, atâta timp cât oferta depusă se încadra în cerințele tehnice impuse de Armată. Bugetul era același – 1,6 miliarde de euro (cu TVA). Termenul de livrare pentru prima navă a fost modificat la trei ani de la semnarea contractului.

În mod previzibil sau nu, procedura s-a împotmolit și au urmat amânări după amânări.

Similar, o altă procedură competitivă pentru achiziția unor sisteme mobile de coastă cu rachete anti-navă, lansată în octombrie, a fost anulată…

„Anul Marinei” – așa cum anunța fostul ministru Fifor că va fi 2018 – s-a încheiat fără nici un contract definitivat.

Dragnea, la doi ani după ce guvernarea sa a anulat decizia privind corvetele construite la Galați și a recurs la o procedură competitivă: „MApN a greșit. Trebuia făcut de tip acord guvern la guvern”

După doi ani de întârzieri sub guvernarea PSD, Liviu Dragnea intervine din nou în chestiunea corvetelor și spune că Guvernul ar fi trebuit să achiziționeze corvetele direct, cu un acord guvern la guvern.

• „[…] cred că s-a greşit de către ministrul Apărării precedent, sau de către Guvern, acest tip de contracte de o asemenea valoare, de o asemenea importanţă strategică, trebuia făcut de tip acord guvern la guvern şi luată decizia strategică cu care ţară să mergi, că nu se cumpără biciclete, se cumpără corvete, dincolo de faptul că este un miliard şi ceva de euro, cred, sunt foarte importante pentru sistemul de apărare al României„, a spus Dragnea la Antena 3 la final de an.

Achiziția corvetelor, îngropată acum cu un dosar penal

Vineri, pe 11 ianuarie 2019, MApN informa că achiziția este suspendată pentru că Departamentul pentru Armamente a sesizat Parchetul Militar pentru „suspiciuni rezonabile” în ceea ce privește procedura. Fără alte detalii.

În același timp, MApN preciza că Șantierul Naval Constanța, parte a asocierii cu Naval Group din Franța, a cerut la Curtea de Apel Constanța anularea Hotărârii de Guvern în baza căreia s-a desfășurat procedura competitivă din 2018…

Cu un dosar penal deschis și un proces în contencios-administrativ, procedura de achiziție a unor noi corvete pentru Marina Română este în prezent în aer și ar putea fi prelungită mult timp de acum încolo.

În tot acest timp, nevoile Forțelor Navale Române la Marea Neagră sunt mai urgente ca niciodată, iar orice zi care trece poate conta enorm.

Indiferent cine le va construi sau cum va fi selectat, Forțele Navale și România au nevoie urgentă de nave noi

Într-o analiză recentă, generalul american Ben Hodges, fostul șef al trupelor SUA în Europa, susținea că în zona Mării Negre Romania este esențială pentru NATO – „centrul de gravitație pentru Occident în contracararea agresiunilor Rusiei”.

Pentru acest lucru, Hodges recunoaștea că e nevoie de o întârire a capabilităților de apărare a României la malul Mării Negre.

Indiferent cine va construi corvetele și prin ce metodă va fi ales constructorul care să le facă în țară, Forțele Navale au nevoie cât mai rapid de nave noi și echipamente de luptă moderne pentru a putea face față în Marea Neagră.

În materie de Armată și echipamente de luptă, regulile europene spun că Guvernul poate decide ce procedură de achiziție va urma

În 2016, Guvernul de atunci a decis să pornească achiziția corvetelor și să negocieze direct cu Damen și Șantierul Naval Galați.

Decizia de a adopta HG-ul pentru achiziția corvetelor respecta OUG 114/2011, care transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului, și care stipulează că Guvernul are dreptul de a stabili circumstanțele și procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziție publică în situațiile prevazute de art. 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Articolul 346 din TFUE spune că orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței/securității sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de razboi.

De altfel, din 2016 și până în prezent, Guvernul României sub PSD a acordat direct, fie prin acord guvern la guvern, fie prin contract comercial încredințat direct, mai multe achiziții militare.

Cea mai mare a fost achiziția directă din SUA a sistemelor de apărare antiaeriană Patriot (3,9 miliarde de dolari), urmată tot de achiziția directă din SUA a sistemelor de rachete HIMARS (1,5 miliarde de dolari).

Tot Armata a mai semnat și un acord de aproape 900 de milioane de euro cu firma elvețiană Mowag pentru 227 de transportoare blindate 8X8 Piranha V. Mowag este deținută de americanii de la General Dynamics.

Achiziția corvetelor – detaliile procedurii ce a fost suspendată de MApN

Detaliile tehnice ale procedurii de achiziție a corvetelor:

– Valoare estimată (maximă): 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA.

– Procedura de achiziție are ca factor de departajare prețul cel mai mic, atâta timp cât cerințele tehnice solicitate de statul român sunt îndeplinite de ofertanți.

– Navele vor trebui construite în România în decurs de șapte ani, iar prima trebuie livrată după doar trei ani de la contractare.

– Componenta de offset: modernizarea și înarmarea celor două fregate Type 22 – Regele Ferdinand și Regina Maria.

– Condiții tehnice de bază: să aibă un deplasament mai mare de 1.600 tone / capacitățti de luptă în cel puțin două domenii (lupta antiaeriană – AAW și luptă impotriva navelor de suprafața – ASuW / luptă antisubmarin – ASW) și sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori și armament, inclusiv sisteme de rachete nava-aer și rachete nava-nava / sonar tractat / să poată să opereze într-un hangar un elicopter mediu de 10 tone, dar și drone.

Care sunt ofertanții care s-au calificat și ce soluții au propus:

– Naval Group – nava Gowind 2500 și soluții de înarmare europene cu rachete MBDA: rachete anti-aer VL Mica și rachete anti-navă Exocet. Propulsie diesel-electrică (CODLAD). Preț ofertat (pe surse): 1,2 miliarde de euro

– Damen – corveta Sigma 10514 cu soluții de înarmare americane: rachete anti-navă Harpoon de la Boeing, rachete de apărare anti-aeriană de la Raytheon, sonar de la General Dynamics și sistem tactic Thales. Propulsie diesel-electrică (CODOE). Preț ofertat (pe surse): 1,25 miliarde de euro.

– Fincantieri – o corvetă bazată pe clasa Abu Dhabi – denumită Abu Dhabi Enhanced – și soluții de apărare europene cu rachete MBDA: rachete anti-aer VL Mica și rachete anti-navă Exocet. Propulsie diesel. Preț ofertat (pe surse): 1,34 miliarde euro.