Jumulirea gâștii fără țipete n-a funcționat pentru Guvernul Ciolacu/ Când dispar facilitățile IT-știlor și alte lucruri din legea noilor taxe – INTERVIU VIDEO cu Dan Manolescu

Modul în care Guvernul Ciolacu încearcă să obțină bani la buget prin taxe este unul haotic. De patru luni de zile auzim numai scandal, în realitate bani nu prea am luat și nici nu prea pare că o să luăm prin astfel de măsuri, spune Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali într-un interviu acordat HotNews.ro.

În același timp, spune el, am generat o grămadă de probleme și de discuții în spațiul public, ceea ce nu crede că ajută.

Dan Manolescu vorbește în cadrul interviului despre Legea noilor taxe (296/2023) modul de aplicare a e-factura, e-sigiliu, taxarea marilor companii, a IT-știlor, precum și despre problema numerarului.

Jumulirea gâștii, dar cu țipete

„Ce vrem să facem, de fapt, cu sistemul de taxare? E clar că sistemul de taxare trebuie să colecteze niște bani la buget. Modalitatea în care o face însă e una, zic eu, extrem de haotică. Adică dacă ne raportăm la definiția taxării a lui Colbert de la 1600, “trezorierul Regelui soare”, care spunea că taxarea este arta de a jumuli o gâscă astfel încât să obții cât mai multe pene cu cât mai puține țipete, vedem că noi obținem și pene puține, dar și țipete o grămadă”, a spus Manolescu.

Adică, spune el, de patru luni de zile auzim numai scandal și în realitate bani nu prea am luat, nici nu prea pare că o să luăm prin astfel de măsuri.

• “În același timp am generat o grămadă de probleme și de discuții în spațiul public, ceea ce nu cred că ajută”

Din modificări, Guvernul crede că va strânge bani. Ei vor fi doar pe hârtie, la buget

„Marea problemă vine de fapt din faptul că încercăm de fiecare dată ca doar din modificări legislative să credem că strângem bani”, spune președintele Camerei Consultanților Fiscali.

• „Din modificări legislative, din păcate, s-a dovedit că nu strângem banii în mod real.”

„Creăm niște bani pe hârtie la început, reușim să facem un buget într-un anumit fel în care credem că putem să cheltuim mai mult. Realitatea ne arată că acele măsuri nu generează banii pe care i-am pus pe hârtie”, afirmă el.

• „Cheltuielile însă se întâmplă și ne trezim într-un cerc vicios în care vom fi nevoiți în continuare să creăm pe hârtie niște bani care să justifice acele cheltuieli.”

Nu legea strânge bani, ci aplicarea ei

„Cred că trebuie să schimbăm cumva paradigma și să trecem la măsuri concrete de administrare. Adică să punem accentul pe acele măsuri care chiar colectează bani. Nu legea strânge bani, administrarea legii și aplicarea strânge bani la buget”, afirmă Manolescu.

• “Câtă vreme ne jucăm de-a legislația și asta facem de ani de zile, iată că nu reușim să mișcăm lucrurile.”

Ce sisteme au funcționat în alte țări: exemplul Ungariei și ce-am făcut noi

Ungurii, spune președintele Camerei Consultanților Fiscali, au schimbat casele de marcat și le-au conectat într-un an de zile.

„La noi a durat cinci-șase. Ungurii au făcut e-factura într-un an, la noi durează doi și încă n-am terminat. Sunt procese care se întârzie foarte mult”, arată Manolescu.

• „Reforma ANAF: am încercat o dată cu Banca Mondială, a picat, o încercăm acum în PNRR pare că iarăși patinează.”

„În momentul în care ANAF ar avea un sistem informatic coerent și funcțional, modificări de azi pe mâine ale legii nu vor mai putea fi făcute, pentru că acel sistem nu va putea fi adaptat de pe o zi pe alta”, a explicat Manolescu.

• „Atâta vreme cât acum însă lucrăm cu frânturi de aplicații și cu bucăți de software, putem să facem orice în legislație.”

Când dispare facilitatea IT-știlor

Legea taxelor 296/2023 mai prevede un lucru, pe care lumea nu l-a discutat.

„La IT s-a discutat foarte mult de introducerea acelui plafon de 10.000 de lei în limita căruia se aplică scutirea de impozit pe venit, similar cu plafonul pe care îl aveam deja la construcții și în zona agricolă și produse alimentare”, afirmă Manolescu.

• „S-a mai introdus însă și o prevedere care limitează în timp aplicarea și practic face ca până în 2028 acest sistem să dispară complet la acel moment”.

„Deci practic se aliniază acest tip de facilități pe care le avem în zona de IT, construcții, industria alimentară și agricultură cu acest orizont de timp 2028”, explică el.

• „S-au aliniat cumva și facilitățile din punct de vedere al contribuției de sănătate și de pensie, în sensul că la construcții și industria alimentară se introduce contribuția de sănătate care exista deja în zona de IT, iar la IT s-a dat o opțiune de a nu se plăti contribuția la pilonul doi în limita acestui plafon de 10.000 lei.”

• „Sunt o serie de aspecte tehnice care au generat discuții în zilele trecute apropo de acest acest plafon de 10.000 și de contribuția la pilonul doi de pensii, în ce măsură ele funcționează: adică scutirea funcționează doar până la 10.000 sau și peste 10.000? Să sperăm că se clarifică”.

• „Astăzi e de așteptat o comunicare a ANAF cu privire la acest subiect. Înțelegem că, de fapt, s-a dorit alinierea celor 3-4 industrii în sensul de a funcționa pe același mecanism. Adică ca până în 10.000 să funcționeze.”

Statul bagă mult cash în economie / Modificările la numerar ar fi spart conductele îngustate

Dan Manolescu a vorbit și despre modificările pe numerar, limitele la care Guvernul Ciolacu revine zilele astea.

„Dacă e să luăm un an încheiat pe execuția bugetară, vedem că la cheltuieli de personal avem undeva la 117 miliarde/an și la asistență socială undeva la 74 de miliarde/an asta înseamnă pensii și diverse ajutoare. Deci undeva aproape 300 de miliarde pe care Statul îi pune în economie.

Din ei, undeva în jur de 70-80% cel mai probabil sunt cash. Și cei care se dau pe card probabil că tot în zona de cash ajung. Știm cu toții obiceiul de a scoate banii din bancomat.

Prin urmare, este evident că principalul sau unul din principalii furnizori de cash în economie este chiar Statul prin modul în care alimentează sistemul economic cu acest numerar.

Pe de altă parte, vedem această măsură care a încercat de fapt să îngusteze canalele prin care acest cash se reîntoarce înapoi în zona statului.

E un pic ilogic ca atunci când dai drumul la apă pe niște conducte, să încerci să subțiezi la capătul de linie conductele pe care de fapt aveai și niște contoare.

Adică toate acele canale de colectare a acestui cash în zona oficială, în zona agenților economici care declară facturi, care înregistrează astfel de operațiuni, încerci să le strangulezi, știind în același timp că ai niște pierderi de apă din rețea.

Avem de fapt niște spărturi în sistem pe care le cunoaștem cu toții, dar cu toate acestea încercăm să subțiem conductele de colectare, rezultatul fiind: ori să plesnim sistemul, adică să sară toate conductele în aer, ori să împingă mai multă apă în canal. De fapt, prin acele spărturi se vor duce mai multe cantități de numerar într-o zonă neagră.

Te-ai aștepta ca într-o astfel de situație, când deja avem conectate case de marcat, e-factură, e-transport, e-sigiliu, SAF-T, să lărgești cumva acele conducte oficiale prin care oricum știi ce se întâmplă, ca să extragi presiune și debit din acea spărtură care duce apa în canal. Cu toate acestea, nu s-a întâmplat asta.

Deci e clar că avem această realitate pe care pare că am negat-o și ca atare a plesnit la un moment dat și s-a decis revenirea asupra măsurii pentru că e clar că nu e adaptată situației actuale.

Faptul că poate în București, în orașele mari percepem faptul că tranzacțiile cu cardul au crescut și într-adevăr s-a întâmplat asta, e o bucățică a pozei. România nu e doar București, Cluj, Timișoara, Constanța și orașele mari. Avem o zonă rurală deosebit de mare.

E clar că în acele zone ideea de tranzacții online nu e încă la nivelul la care să se poată aplica astfel de măsuri.

E bine că s-a acceptat această realitate până la urmă. Ar fi fost bine să nu se întâmple toată această bulversare”

O noutate care rămâne: plafonul de 50.000 lei / Sunt unele aspecte tehnice de rezolvat

Va exista per fiecare casierie un plafon de 50.000 lei la finalul zilei, care dacă este depășit, ar trebui depus în unități bancare într-un termen de de 2 zile.

“Sunt aici anumite aspecte tehnice pe care noi, Camera Consultanților Fiscali, le-am sesizat și le-am trimis către autorități, în sensul că sunt cazuri în care sunt firme de colectare a cash-ului care preiau din unitățile respective numerarul și-l duc la bancă”, a spus Manolescu.

• „Dacă nu ajunge în termen de 2 zile, n-ar trebui să fie o problemă pentru că, de fapt, spiritul legii era să nu mai existe acel numerar în casierie, dacă ele undeva în tranzit. Ar trebui să se considere că, de fapt, chiar dacă n-a ajuns a 3-a zi în extrasul de la bancă, să nu fie o sancțiune, pentru că în realitate legea s-a respectat. Să vedem dacă aceste aspecte vor fi luate în considerare.”

Vezi în VIDEO și alte subiecte, precum aplicarea e-factura, e-sigiliu ori taxarea marilor companii.