Consiliul Superior al Magistraturii, despre Raportul MCV: Conține "unele erori factuale sau de apreciere" pentru a crea o percepţie greşită cu privire la CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) răspunde criticilor pe care i le-a adus Comisia Europeană în Raportul MCV și susține că a avut „o atitudine pozitivă” în procedura de modificare a legilor justiției. De asemenea, CSM consideră „inacceptabil” faptul că CE îi impută că a făcut presiuni asupra instanței supreme, prin faptul că nu a reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale a acestei instanţe.
În raportul MCV, Comisia Europeană critică CSM pentru că nu a profitat de ocazia de a face o evaluare a impactului modificărilor legilor justiției și spune că după noiembrie 2017, ca urmare a discuțiilor din Parlamentul României privind legile justiției, a devenit din ce în ce mai dificil pentru Consiliu să vorbească într-un singur glas și să articuleze un punct de vedere motivat asupra schimbărilor care ar putea afecta independența justiției.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, miercuri seară, printr-un comunicat, că plenul a luat act de Raportul MCV și semnalează „unele erori factuale sau de apreciere” din partea Comisiei Europene în legătură cu activitatea Consiliului, „de natură să creeze o percepţie greşită”.
În ceea ce priveşte înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, CSM invocă decizia Curții Constituţionale, care a stabilit că „aceasta constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului”.
Legat de modificarea legilor justiției, CSM spune că a avut „o atitudine pozitivă” în procedura de adoptare și a formulat „numeroase propuneri menite să îmbunătăţească reglementările legale în domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, însuşite în procesul legislativ”. „Consecvent aceleiaşi abordări, chiar în condiţiile în care legea nu prevede cerinţa avizării, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizând codurile în materie penală şi civilă care i-au fost transmise de către legiuitor şi, pe baza observaţiilor comunicate de instanţe şi parchete, a formulat un număr însemnat de propuneri de adaptare a legislaţiei, o parte dintre acestea fiind însuşite în procedura parlamentară derulată până în prezent”, susține CSM.
În raportul MCV i se impută Consiliului Superior al Magistraturii că a exercitat presiuni asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin faptul că nu a reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale a acestei instanţe. CSM susține că „o astfel de constatare este inacceptabilă, deoarece numirea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este prerogativa exclusivă a Secţiei pentru judecători şi intră în marja sa de apreciere”.
„În plus, raportul ignoră constatările obiective ale Secţiei pentru judecători, care au fundamentat hotărârea de respingere a candidaturii şi care au fost prezentate amplu în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, faptul că nu a fost reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale nu poate influenţa în niciun fel judecata în cauzele penale cu care este învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Mai mult, judecătorul în discuţie a fost delegat ulterior în funcţia de preşedinte de secţie, calitate pe care, prin delegare, o exercită şi în prezent, continuând să soluţioneze cauzele penale cu care a fost învestit. În plus, premisele eronate pe care se fundamentează concluzia raportului ar însemna că nu ar fi posibilă în nicio situaţie numirea în această funcţie a altui judecător, fapt care, evident, nu poate fi acceptat”, mai susține Consiliul Superior al Magistraturii.
Referitor la concluzia raportului vizând necesitatea numirii imediate de către Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi a numirii, în termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, CSM spune că este în curs de derulare procedura de transparenţă decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcţie a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, „ceea ce împietează asupra celerităţii procedurii”.
„Raportul reţine că Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 consolidează competenţa ministrului justiţiei de a declanşa proceduri disciplinare în mod specific împotriva procurorilor. În realitate, modificările legislative operate succesiv în cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al acţiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Această calitate a fost înlocuită cu o simplă posibilitate a ministrului justiţiei de a sesiza Inspecţia Judiciară, ca orice altă persoană interesată, în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori”, adaugă Consiliul Superior al Magistraturii.
Comisia Europeană notează în Raportul tehnic pentru MCV că după noiembrie 2017, ca urmare a discuțiilor din Parlamentul României privind legile justiției, a devenit din ce în ce mai dificil pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să vorbească într-un singur glas și să articuleze, în numele instanțelor și parchetelor, un punct de vedere motivat asupra schimbărilor care ar putea afecta independența justiției. În dezbaterile care au dus la adoptarea legilor justiției modificate, în decembrie 2017, asociațiile de magistrați au constatat că nu a fost clar dacă membrii CSM prezenți la dezbateri au apărat o poziție comună a Consiliului sau numai propriile opinii, mai spune CE în raport. De asemenea, CSM este criticat pentru că nu a profitat de ocazia de a face o evaluare a impactului modificărilor legilor, în special a schimbărilor cu un impact major asupra conducerii, cum ar fi modificările privind pensionarea anticipată și intrarea în profesie.
INTERVIURILE HotNews.ro