Documentul oficial trimis Comisiei Europene de Ministerul Finanțelor, în care este menționată înghețarea salariilor și angajărilor la stat în 2019

Pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar din 2019, Guvernul de la București intenționează să ia mai multe măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare și de creștere a veniturilor guvernamentale, potrivit unei scrisori trimise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) către Comisia Europeană (CE), notează Mediafax. Estre vorba despre documentul făcut public parțial sâmbătă dimineața de liberalul Florin Cîțu și pe care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, l-a recunoscut, însă despre care a declarat că este doar o variantă de lucru.

Documentul a fost publicat pe site-ul CE.

MFP a trimis către CE aceste măsuri, ca urmare a unei solicitări făcute de Comisie la data de 23 mai 2018. Atunci, Comisia a avertizat România și Ungaria că se află în stadiul unei devieri semnificative de la obiectivul de deficit bugetar pe termen lung (MTO) și le-a solicitat să trimită propuneri de a reveni la parcurs. Aceste solicitări specifice le-au fost trimise la data de 18 iunie 2018.

Pe scurt, ținta anuală de deficit bugetar la care s-a angajat România este de cel mult 3%, care este permisă mai ales în anii de criză financiară. România a fost la limita acestei ținte în ultimii doi ani – la aproape 3% în 2016 și la 2,96% anul trecut.

„În aceste condiții, vă rog să găsiți anexat raportul către Consiliu privind planurile luate de Guvernul român drept răspuns la recomandările făcute”, se încheie scrisoarea, care este semnată de Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanțelor. Această scrisoare a fost semnată de ministru luni, la data de 15 octombrie, a ajuns la Comisie miercuri, 17 octombrie, și a fost publicată pe site-ul instituției joi, 18 octombrie.

Printre măsurile transmise de Finanțe către CE sunt menționate drept variante incluse în proiectul de buget de stat pentru 2019: înghețarea salariului brut pentru angajații din sectorul public la nivelul din decembrie 2018; voucherele de vacanță să rămână la același nivel precum anul trecut, respectiv 1.450 de lei de persoană.

„Legea salarizarea unitare nu se va aplica”, se subliniază în scrisoarea Finanțelor. În plus, este menționată păstrarea la același nivel a numărului de angajați din sectorul public precum în acest an.

Altă variantă discutată la realizarea bugetului pentru 2019 este să se continue amânarea măsurilor referitoare la salariu, măsuri cu impact asupra deficitului, așa cum au fost amânate în 2018, de asemenea.

O altă măsură discutată la realizarea bugetului pe 2019 este menținerea cheltuielilor guvernamentale de întreținere și de funcționare la același nivel precum anul acesta, astfel încât ar trebui să scadă cu 0,3 puncte procentuale ca procent din PIB. În plus, alte tipuri de cheltuieli guvernamentale (subvenții, dobânzi, alte transferuri și alte cheltuieli) trebuie păstrate la același procent din PIB precum anul acesta.

De asemenea, nivelul investițiilor este propus să fie păstrat la 4% din PIB, cât nivelul de anul acesta.

„De asemenea, luăm în calcul ca proiectul finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (program finanțat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru administrațiile locale) să fie cofinanțat din fonduri europene, astfel că vor exista venituri suplimentare la bugetul de stat pentru anul 2018, precum și economii suplimentare din această cofinanțare pentru următorii ani”, se mai scrie în scrisoarea trimisă de Finanțe către CE.

În ceea ce privește veniturile la buget, una dintre principalele măsuri este aceea ca statul să ia cel puțin 90% din profitul net distribuibil de la companiile la care este acționar și vânzarea licențelor 5G, din cea din urmă sperând să obțină 1,3 miliarde de lei.

Altă măsură este aceea de a menține regulile privind taxarea unor activități, respectiv: cele de monopol din electricitate și gaze naturale, așa cum sunt stabilite prin Ordonanța de Guvern (OG) nr. 5/2013; din exploatarea altor resurse decât gazul natural, conform OG nr. 6/2013; a veniturilor suplimentare obținute din dereglementarea unor prețuri privind gazele naturale, conform nr. 7/2013.

Pentru a crește gradul de colectare, mai ales în ceea ce privește cota de TVA și accize, una dintre măsurile menționate de Finanțe este introducerea caselor de marcat electronice de la 1 noiembrie. Altă măsură luată în calcul pentru a crește colectarea la buget este reprezentată de noile măsuri privind insolvența, așa cum le stabilește Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 88/2018.

De asemenea, autoritățile din România mizează să colecteze mai mult odată ce vor finaliza modernizarea punctelor vamale, intenționând să le doteze pe toate cu scannere și să fiscalizeze toate bunurile care trec prin acestea. În plus, autoritățile vor să se concentreze pe identificarea rutelor prin care intră în România bunuri de contrabandă.

„Ținând cont de toate măsurile prezentate mai sus, cheltuielile de personal cu personalul se vor reduce ca procent din PIB, de la 9,1% în 2018 la 8,8% în 2019, vor fi de 8,9% în 2020 și ar trebui să ajungă nivelul de 8,5% în 2022. Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt estimate să scadă la 4,1% din PIB în 2019, procent care este cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât în anul anterior, urmat de 3,9% în 2020, ajungând la 3,6% în 2022”, se mai scrie în scrisoare trimisă de Finanțe către CE.

În schimb, autoritățile recunosc faptul că în ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, acestea vor scădea cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, până la 10,5%, și vor crește treptat, în următorii ani, din cauza majorării punctului de pensie, ajungând până la 11,5% în anul 2022.

„Cheltuielile cu majorarea pensiilor în perioada 2019 – 2022 nu au fost luate în calcul, prevederile legii fiind încă în dezbatere publică. Cheltuielile cu pensiile vor crește până la 8,1% în 2022”, se scrie în documentul transmis de Finanțe către Comisia Europeană.

Pilonul II de pensii va fi păstrat anul viitor, conform documentului citat, iar cota din salariu rămâne la 3,75%, așa cum a fost stabilită de la începutul acestui an, în scădere de la 5,1% anterior. Guvernul estimează că anul viitor pentru Pilonul II vor fi făcute transferuri în valoare de 8,9 miliarde de lei, reprezentând 0,9% din PIB. Nivelul din acest an, estimat de administratorii de fonduri, este de 7,7 miliarde de lei.

„Atât deficitul pe cash, cât și cel ESA sunt estimate pentru acest an în linie cu prevederile din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene (TFUE), de 3%, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este planificată să fie făcută începând cu 2019, când deficitul pe ESA se va îmbunătăți cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi păstrat în 2020”, se mai menționează în scrisoarea trimisă CE.

Guvernul României estimează un deficit bugetar, pe cash, de 2,97% în acest an, de 2,58% anul viitor, de 1,89% în 2020 și de 1,23% din 2021, potrivit datelor transmise către Comisia Europeană.

Pe ESA (sistemul conturilor europene), deficitul bugetar prognozat de autorități se ridică la 2,96% în acest an, urmând să coboare la 2,38% anul viitor, la 1,82% în 2020 și de 1,45% în 2021.

De asemenea, deficitul structural este apreciat la 3,17% în acest an, la 2,71% anul viitor, la 2,22% în 2020 și la 1,71% în 2021.

Estimările de mai sus au fost făcute de reprezentanții MFP și ai Comisiei Naționale de Prognoză și Strategie.

„În perioada 2018 – 2020, PIB-ul potențial va crește, anual, cu aproximativ 5%, ceea ce va duce la un output gap pozitiv, în consecință, la o componentă ciclică pozitivă a deficitului structural, dar sub 0,5% din PIB, în condițiile unei creșteri economice ușor peste potențial”, au mai apreciat reprezentanții Finanțelor.