Încă 4 oameni au murit din cauza infecției cu virusul West Nile, transmis de țânțari. 21 de decese în total
4 noi decese cauzate de infecția cu virusul West Nile, transmis de țânțari, s-au înregistrat în ultima săptămână în România, numărul total al deceselor urcând astfel la 21, toate de la începutul lunii august încoace, anunță Ministerul Sănătății. Numărul total al îmbolnăvirilor de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virusul West Nile a ajuns la 196, cu 30 mai mult decât în urmă cu o săptămână. Ministerul Sănătății reamintește autorităţilor administrației publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localităţi, pentru a preveni răspândirea infecției cu virusul West Nile.
Cele 21 de decese s-au înregistrat la pacienți care aveau și alte afecțiuni (co-morbidități), precizează Ministerul Sănătății.
7 decese s-au înregistrat în București, 4 în județul Iași, 2 în județul Olt și câte unul în județele Galați, Covasna, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Suceava și Teleorman, potrivit datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile.
Specialiștii se așteaptă, în perioada următoare, la o scădere a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu virusul West Nile, odată cu scăderea temperaturilor.
Specialiștii subliniază că infecția cu virusul West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țânțar.
„Specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente, plase de protecție la ferestre. Direcțiile de sănătate publică vor desfășura o campanie de informare a populației referitoare la măsurile necesare pentru protecția personală împotriva infectării cu virusul West Nile”, arată Ministerul Sănătății, într-un comunicat.
O banală febră poate anunța infecția cu West Nile
Din punctul de vedere al simptomelor, infecția cu virusul West Nile evoluează ca o boală virală acută, cu febră, frisoane, dureri musculare și o stare generală proastă, iar cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele vârstnice, pacienții cu afecțiuni cronice, pacienții cu afecțiuni oncologice și pacienții care au trecut printr-un transplant.
Boala poate avea două forme clinice, a explicat, pentru HotNews.ro, Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase la Spitalul „Sf. Constantin” din Brașov: forma obișnuită, care evoluează ca o boală virală acută, în care pacientul poate să prezinte febră, frisoane, mialgii (dureri musculare – n.red.), o stare generală influențată, astenie, „dar fără să fie simptome specifice, care să ne ducă neapărat cu gândul spre virusul West Nile”, spune medicul Andreea Moldovan.
„În schimb, în anumite situații, în special la pacienții cu imunitate scăzută, vârstnici, pacienți cu afecțiuni cronice, pacienți cu afecțiuni oncologice sau pacienți transplantați, poate să apară o determinare a infecției la nivelul sistemului nervos central, cu apariția simptomelor de meningită sau de meningo-encefalită. Această formă clinică de boală este forma severă, pentru că înseamnă o spitalizare prelungită, posibilitatea apariției complicațiilor la aceste categorii de pacienți și o rată mai mare de mortalitate”, explică Andreea Moldovan.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro