DOCUMENT O nouă lege a cercetării - propusă de cercetătorii din Asociația Ad Astra, ca răspuns la ordonanța prin care guvernul vrea centralizarea politică a banilor

DOCUMENT O nouă lege a cercetării – propusă de cercetătorii din Asociația Ad Astra, ca răspuns la ordonanța prin care guvernul vrea centralizarea politică a banilor

Finanțarea în cercetare urmează performanța, iar pentru asta trebuie evaluate urgent, de experți internaționali, toate institutele de cercetare independente, din universități și din Academie. Apelul este lansatăde către Asociația Ad Astra, care reunește cercetători români din țară și din străinătate. Ca răspuns la proiectul de Ordonanță prin care Guvernul Dăncilă a încercat să schimbe regulile din cercetare prin centralizarea politică a banilor din domeniu, Asociația a lansat astăzi în dezbatere propria variantă de lege a cercetării.

Amintim că președintele Klaus Iohannis a criticat dur ordonanța pe care Guvernul Dăncilă a pus-o în dezbatere în urmă cu o lună. „Cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90„, cu propunerile PSD pe cercetare, „care pun în pericol calitatea și independența cercetării din România și riscă să blocheze procesele de europenizare și internaționalizare ale acesteia„, a avertizat pe 6 august 2018 președintele (Sursa și comunicatul integral).
Ministerul Cercetării, condus de Nicolae Burnete, a ales să răspundă ironic și l-a acuzat pe Iohannis de gravă dezinformare. Într-un comunicat intitulat “Defence line atac MCI de la Președintie”, Ministerul Cercetării scrie următoarele: Să încercăm să facem lumină în instituția prezidențială, sau cum ar spune latinul ”Fiat lux!”. (Sursa și detalii aici)
Ordonanța PSD-ALDE pe cercetare a fost criticată apoi și de președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, care a anunțat că nu susține acest proiect (Sursa și detalii aici)

Cercetătorii Ad Astra spun că „pilonii pe care reforma în cercetare trebuie să se bazeze sunt: Finanțarea urmează performanța. Transparență totală în alocarea banului public. Stabilitate și predictibilitate în finanțarea cercetării”.

Pentru ca banii publici să ajungă în mod real la cei performanți din sistem, Asociația susține că „trebuie demarate de urgență:

Evaluarea obiectivă a tuturor Institutelor și Infrastructurilor de Cercetare din România, inclusiv a celor din subordinea instituițiilor de învățământ superior, a Academiei Române și ale Academiilor de ramură.
Analiza modului in care este pusă în practică strategia națională de cercetare (SNCDI 3) și a rezultatelor intermediare ale acesteia.
Reforma profundă a Consiliilor din subordinea MCI/MEN
Ulterior, trebuie concepută strategia națională de cercetare pentru perioada următoare, SNCDI 4 (2021-2027).”

Cercetătorii atrag atenția că „o problemă sistemică, ce cauzează irosirea unei părți greu de cuantificat din bugetul național, este lipsa unei evaluări riguroase a Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), Institutelor Academiei Române (I-AR), a Universităților (pe partea de cercetare, inclusiv Școlile doctorale), a Instalațiilor și Obiectivelor de Interes Național (IOIN), și a Infrastructurilor de Cercetare (IC), în general„.

„Prima și ultima evaluare cu experți internaționali a INCD-urilor a avut loc în 2011-2012. Cu toate acestea, rapoartele experților au fost utilizate abia în 2016, adică la mai bine de 4 ani de la evaluarea propriu-zisă, în condițiile în care unele INCD-uri ar fi trebuit reevaluate la 3 ani, în baza calificativului slab obținut inițial. Este deci imperios necesar ca INCD-urile din subordinea MCI [Ministerul Cercetării și Inovării – n.red.] să fie evaluate de un corp de experți internaționali, iar finanțarea acestora să aibă loc conform principiului „finanțarea urmează performanța”„, se arată în propunerea trimisă HotNews.ro.

„Toate evaluările instituționale și ale infrastructurilor de cercetare trebuie să aibă loc cu evitarea strictă a conflictelor de interese, folosind experți independenți în domeniu și într-un mod cu totul transparent„, propune Ad Astra.

Procent din PIB alocat cercetării în statele membre UE din surse guvernamentale. Sursa: Ad Astra

Analiza Ad Astra asupra Ordonanței propuse de Guvernul Dăncilă în Cercetare:

„Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) a lansat recent în dezbatere publică un proiect de Ordonanță care abrogă OG 57/2002, cunoscută și ca Legea cercetării. Este adevărat că există o necesitate de actualizare a legislației cercetării și de armonizare cu legea educației naționale, în special în ce privește studiile doctorale și postdoctorale și cercetarea în universități.
Proiectul propus nu realizează însă acest obiectiv, textul propus constând, în principal, in schimbarea ordinii articolelor și textelor din legea actuală și în câteva modificări punctuale, cu impact în general negativ asupra mediului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) din România”.

Printre propunerile din Ordonanța care afectează negativ cercetarea:

„UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării) este eliminată din poziția de principală agenție de finanțare a cercetării, cf. art 39, conducerea programelor din PNCDI (Programul Național de CDI) putând fi făcută doar de autoritatea de stat sau de instituții și unități, clar definite în proiect și printre care nu se regăsește UEFISCDI.
Impact: scăderea semnificativă a capacității administrative de gestionare a competițiilor de finanțare a cercetării din PNCDI.

Mecanismele de finanțare instituțională de bază și de finanțare instituțională complementară de susținere a performanței, introduse în 2011, sunt eliminate, rămânând în loc doar Programul Nucleu, adresat exclusiv INCDurilor. Finanțarea instituțională complementară de susținere a performanței este în prezent teoretic deschisă instituțiilor şi unităţilor de drept public şi de drept privat fără scop patrimonial, evaluate şi clasificate la nivelurile A+, A sau A-, deci inclusiv universităților, spitalelor, fundațiilor etc., nu doar INCDurilor.
Impact: mecanismele finanțării instituționale de bază și respectiv a celei complementare, de susținere a performanței (art. 67, pct. 6 și art. 68, din OG57/2002) dispar, fără să fi fost aplicate de la introducerea lor în lege încoace. Mecanismul nou propus este practic o reîntoarcere la finanțarea netransparentă, neconcurențială, destinată exclusiv INCDurilor”.

Cercetătorii avertizează că bugetul Ministerului Cercetării „se situează constant în jurul valorii de 0,2% din PIB”. Ministerul alocă, în medie, „25% din bugetul propriu Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), în timp ce un procent considerabil (~40%) figurează la categoria „Proiecte CDI””, spune Ad Astra.

Cercetătorii atrag, însă, atenția că folosirea banilor pe aceste proiecte CDI este „dificil de verificat, doar o parte din aceștia fiind rulați prin UEFISCDI, principala unitate executivă de finanțare a cercetării în plan național și care se caracterizează printr-o activitate majoritar transparentă. Bugetul anual al UEFISCDI, ca procent din cel al MCI, se situează în general în jurul valorii de 25%”.

Descarcă de aici propunerile privind noua lege a cercetării lansate în dezbatere de Asociația Ad Astra

Propuneri Ad Astra pentru o noua Lege in Cercetare

Citește și:

Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Rectorilor: Nu sunt de acord cu proiectul ordonanței pe cercetare

Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Ordonanța pe cercetare a existat și în mandatul meu. Nu am susținut-o deoarece este greșită pe fond

Studenții îi cer ministrului Burnete să retragă proiectul de ordonanță privind cercetarea: Este o încercare de politizare a mediului academic și de cercetare

Ministerul Cercetării îl acuză pe Iohannis de gravă dezinformare: Să încercăm să facem lumină în instituția prezidențială, sau cum ar spune latinul ”Fiat lux!”

Iohannis critică Guvernul pentru proiectul de OUG privind cercetarea: Riscăm să ne întoarcem în anii `90

DOCUMENT O nouă lege a cercetării – propusă de cercetătorii din Asociația Ad Astra, ca răspuns la ordonanța prin care guvernul vrea centralizarea politică a banilor

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”