Ce prevede Ghidul OSCE privind acțiunile forțelor de ordine la manifestații, dacă se decide dispersarea: Forța nu trebuie folosită în nicio circumstanță împotriva manifestanților pașnici incapabili să părăsească locul

Forța nu trebuie folosită în nicio circumstanță împotriva manifestanților pașnici incapabili să părăsească locul, arată „Liniile directoare privind libertatea la adunările publice”, rezumate de OSCE si Comisia de la Venetia pe baza jurisprudenței CEDO și a exemplelor de bune practici.

Potrivit acestui ghid, „recurgerea la violențe din partea unui număr redus de participanți la reuniune (inclusiv recursul de cuvinte care incită la violență) nu transformă în mod automat un eveniment de altfel pașnic într-un eveniment care nu e pașnic, iar orice intervenție trebuie să vizeze persoanele individuale implicate mai degrabă decât dispersarea întregii reuniuni”.

Despre acest subiect a scris și avocatnet.ro, care notează că „un ghid privind aplicarea Convenţiei a Drepturilor Omului în domeniul activităţilor poliţiei prevede, pe baza jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, că orice activitate a poliţiei bazată pe folosirea necesară a forţei presupune, constant, respectarea unui principiu de minimă intervenţie”.

Ce principii ar trebui să guverneze recursul la forță al poliției în cazul unei adunări publice, potrivit acestui ghid, consultat de HotNews.ro și disponibil aici:

• în cazul folosirii unui spray cu piper sau alte produse chimice iritante, trebuie prevăzute proceduri de decontaminare
• recursul la proiectile cu energie atenuată (AEP [Attenuated energy projectiles]), cartușe cu efect lacrimogen sau gloanțe de cauciuc, tunuri de apă și alte metode violente de control al mulțimilor trebuie strict reglementat
• forța nu trebuie folosită în nicio circumstanță împotriva manifestanților pașnici incapabili să părăsească locul

Ce spune acest ghid despre filmarea protestelor

• Părților terțe (precum observatori, ziariști și fotografi) pot de asemenea să li se ceară dispersarea, dar nu vor fi împiedicați să observe și să filmeze / fotografieze operațiunea de menținere a ordinii
• Fotografierea și înregistrarea video (efectuate fie de forțele de ordine fie de participanți) nu trebuie să facă obiectul restricțiilor, chiar dacă reținerea datelor poate constitui o încălcare a dreptului la viață privată: în timpul reuniunilor publice, poliția are dreptul să fotografieze sau să filmeze participanții.
• Nu trebuie împiedicați participanții și terții să fotografieze sau să filmeze operațiunea poliției și orice cerere de predare de filme sau imagini înregistrate digital către polițiști trebuie anterior aprobată de o instanță judiciară.

Ce se întâmplă când un protest își pierde caracterul pașnic

Reuniunile pașnice își pot pierde caracterul pașnic și, drept consecință, avantajul protecției care le este acordat în virtutea drepturilor omului. Ordinul de dispersare a unei astfel de reuniuni provenit de la autorități poate fi analizat într-o reacție proporțională. Cu toate acestea, recursul la violență din partea unui număr redus de participanți la reuniune (inclusiv recursul de cuvinte care incită la violență) nu transformă în mod automat un eveniment de altfel pașnic într-un eveniment care nu e pașnic, iar orice intervenție trebuie să vizeze persoanele individuale implicate mai degrabă decât dispersarea întregii reuniuni.

Despre dispersarea mulțimilor

• Dispersarea unei manifestații: Atât timp cât reuniunile rămân pașnice, ele nu trebuie dispersate de responsabilii forțelor de ordine. Ordinul de dispersare a unei manifestații nu trebuie dat de autorități decât ca ultim resort, în conformitate cu regulile stabilite și inspirate din normele internaționale.
• Dispersarea nu trebuie să intervină decât dacă forțele de ordine au luat toate măsurile rezonabile pentru a facilita și proteja participanții la adunare (în special prin neutralizarea spectatorilor ostili care proferă amenințări), și doar în cazul unor riscuri iminente de violență.
• Autoritățile trebuie deci să se abțină deci să dea un ordin de dispersare atunci când un număr redus de participanți acționează de manieră violentă. În aceste cazuri, acțiunile trebuie îndreptate doar spre indivizii în cauză. De asemenea, dacă agenți provocatori se infiltrează într-o reuniune pașnică, autoritățile trebuie să ia măsurile adecvate pentru a-i extrage în locul dispersării reuniunii sau declarării acesteia ca fiind ilegală.
• Dacă dispersarea este într-adevăr necesară, organizatorul reuniunii și participanții trebuie clar informați oral înainte de cea mai mică intervenție a forțelor de ordine. Participanții trebuie de asemenea să beneficieze de un interval rezonabil pentru a se dispersa voluntar. Doar dacă participanții refuză să plece forțele de ordine pot interveni mai mult.
• Recursul nepotrivit, excesiv sau ilegal la forță de către poliție poate încălca libertățile fundamentale și drepturile protejate, poate afecta relațiile între societate și poliție și poate provoca tensiuni și tulburări.

Ce spune ghidul de bune practici publicat de Consiliul Europei: Dacă polițiștilor li se spune că sunt așteptate tulburări, este probabil ca aceștia să răspundă mai repede și mai în forță la orice incident

Un alt ghid, care prezintă modul în care polițiștii trebuie să se comporte la astfel de manifestații, publicat de Consiliul Europei, specifică în mod clar că „operațiunile poliției care sunt bazate pe presupunerea că dezordinea va avea loc pot de fapt să provoace dezordine”.

„Este de o importanță crucială ca operațiunile poliției să nu plece de la premisa că mulțimea va fi violentă să că vor avea loc dezordini. Trebuie colectate și analizate cât de multe informații posibile pentru a evalua potențialul de dezordine”.

• Tipul de echipament folosit de forțele de ordine și atitudinea ofițerilor de poliție pot general impresia unei atitudine agresive, care poate determina persoane din mulțime să răspundă agresiv.
• Tacticile poliției trebuie, pe cât posibil, să promoveze un comportament pozitiv al mulțimii.
• Dacă polițiștilor li se spune că sunt așteptate tulburări, este probabil ca aceștia să răspundă mai repede și mai în forță la orice incident, chiar minor, care are loc.
• Negocierea și dialogul dau de obicei roade în detensionarea unor astfel de situații.

Dacă membri unei adunări sunt martorii folosirii excesive a forței de către poliție, ar putea să își piardă încredere în legitimitatea răspunsului forțelor de ordine și în acest fel să nu se mai simtă constrâns de regulile normale de comportament. În orice mulțime este probabil să existe un număr de elemente (turbulente n.r.). Majoritatea oamenilor respectă în general poliția și o susține. Un număr mic de elemente ar putea avea intenția confruntării și violențelor. Alte elemente pot răspunde în funcție de derularea evenimentelor.

Ofițerii care comandă operațiunile de ordine publică trebuie să ia în considerare implicațiile folosirii forței și trebuie să se asigure întotdeauna că deciziile sunt luate pe baza cerințelor de minimizare a folosirii forței.