Documentul pe care lucrează Ministerul de Finanțe pentru modificarea Codului de procedură fiscală. Propunerile oficiale de modificare vor fi publicate în septembrie
Ministerul Finanțelor Publice a început să lucreze la modificările pe Cod Fiscal și cel de Procedură fiscală de luna trecută. Până la finalul lunii mai, organizațiile și mediul de afaceri au avut termen să trimită propunerile de modificare. De atunci, conform MFP, au fost întâlniri până joia trecută. La prima dezbatere a participat și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Propunerile mediului de afaceri pe Codul de procedură fiscală, pe care lucrează Ministerul, pot fi văzute aici.
Principalele aspecte discutate la prima întâlnire, conform Ministerului Finanțelor, au fost cele privind modul de elaborare a modificărilor legislative, respectiv rescrierea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală sau doar elaborarea unui proiect de lege de modificare și completare, interacțiunea cu OUG 79/2017 ca act normativ care se află încă în dezbatere parlamentară și modul în care modificările și completările se vor raporta la acest act normativ, modificări privind casele de marcat, prezentarea unor propuneri privind legislația secundară în paralel cu cele privind legislația primară și altele.
Drafturile celor două proiecte vor fi publicate în septembrie.
HotNews.ro a scris încă din luna iunie despre documentele transmise de organizații către Ministerul Finanțelor Publice pentru proiectele ce urmează a fi făcute publice din toamnă:
„Colegii mei lucrează la această analiză comparativă cu tot ce e Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, se ia articol cu articol, dacă e vreo propunere de făcut și care sunt argumentele. Lucrăm foarte mult și deschis cu tot ce înseamnă mediul economic, am invitat structurile asociative, de la Comisia din Parlament de Buget-Finanțe ale ambelor Camere, pentru ca la final de an să avem un proiect de lege și pe un Cod Fiscal și pe Procedură Fiscală”, a declarat ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici.
Principalele modificări propuse de mediul de afaceri:
La Codul de procedură fiscală, una dintre ele se referă la faptul că deși suspendarea prin depunerea scrisorii de garanție bancară îl protejează pe contribuabil de executarea silită, există situația în care, deși a obținut deja suspendarea în aceste condiții, el ar prefera să obțină o eșalonare, având posibilitatea de a plăti eșalonat debitul, însă nu integral, ci conform unor rate stabilite prin graficul de eșalonare. CDR spune că statul beneficiază de plata sumei încă de pe perioada derulării disputei, de o manieră eșalonată și are o solidă garanție, pentru executarea debitelor.
La nivel de detaliu, pentru a se realiza acest deziderat este nevoie să se reglementeze 3 aspecte ce pot crea probleme în practică:
- Contribuabilul trebuie să nu fie pus în poziția de a renunța la suspendarea deja obținută, în prealabil solicitării și obținerii eșalonării, altminteri acesta va fi descurajat să recurgă la solicitarea eșalonării;
- Organul fiscal competent să emită un act prin care să fie stabilite accesoriile, pentru realizarea eșalonării, însă acesta să nu devină titlu executoriu dacă eșalonarea nu este acordată;
- Aceeași scrisoare depusă anterior să fie primită ca și garanție pentru eșalonare, fără să fie necesar să o retragă și să o redepună sau, mai grav, să fie în situația de a depune câte o scrisoare de garanție, pentru garantarea aceluiași debit, pentru a putea derula cele două proceduri distincte, care ambele prevăd cerința unor garanții.
O altă propunere vizează calea de atac a contestației, care reprezintă mijlocul procesual prin intermediul căruia un contribuabil poate critica în fața organului de soluționare neîndeplinirea unor obligații de către echipa de inspecție fiscală cu ocazia efectuării unei inspecții fiscale.
Pe Codul fiscal, Coaliția pentru Dezvoltarea României spune că noile prevederi legate de limitarea cheltuielilor cu valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, la un plafon de doar 30%, aduc dezavantaje economice semnificative ce pot duce la înghețarea pieței de cesiuni de creanțe, deoarece au un impact economic considerabil atât asupra contribuabililor care cesionează creanțele, cât și asupra debitorilor, persoane fizice si persoane juridice.
„Scopul limitării deductibilității este acela de a aduce venituri suplimentare la bugetul de stat pentru acei contribuabili care cesionează creanțe sub valoarea nominală. Acest scop nu poate fi atins de prevederile fiscale actuale, având în vedere că nu se vor mai efectua astfel de tranzacții. Aplicarea plafonului de deducere de 30% generează o datorie cu impozitul pe profit aproximativ de două ori mai mare decât prețul de cesiune în sine, ceea ce conduce la demotivarea economică pentru efectuarea unor astfel de tranzacții”, informează Coaliția.
Prin urmare, stoparea tuturor tranzacțiilor de cesiune de creanțe nu va influenta pozitiv bugetul de stat. Ca atare, obiectivul de a colecta sume suplimentare din impozit pe profit nu va fi atins, necolectându-se în fapt niciun impozit în lipsa tranzacțiilor.
Coaliția pentru Dezvoltarea României propune eliminarea acelui punct din Codul fiscal.
Un alt document propune renunțarea la grila notarilor și să se ia în calcul doar raportul de evaluare al proprietății, în cazul ipotecii pe clădirea contribuabilului.
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a transmis Ministerului de Finanțe o propunere care prevede stabilirea unui regim fiscal clar pe zona de criptomonede, pentru că în momentul de față impozitarea nu este logică. Aceasta se aplică, în momentul de față, la total venit obținut, neținându-se cont de costul de achiziție.
INTERVIURILE HotNews.ro