România și alte 16 țări membre UE, în infringement pentru că nu au transpus normele europene privind securitatea cibernetică / Alte șase proceduri de infringement au fost deschise joi împotriva României

Comisia Europeană a decis joi, 19 iulie, să trimită scrisori de punere în întârziere (n.a prima etapă a procedurii de infringement) către România și alte 16 state membre, solicitându-le să transpună integral în legislația națională primul act din legislația UE privind securitatea cibernetică, așa numita Directivă NIS. În România, Parlamentul a adoptat cu întârziere legea care transpune această Directivă UE, iar președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, care a declarat-o recent neconstituțională în ansamblul ei, deoarece Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru elaborarea acesteia.

În afară de România, Comisia Europeană a mai deschis joi procedura de infringement pentru netranspunerea în legislație a Directivei NIS și împotriva altor 16 state membre UE, repsectiv: Austria, Bulgaria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia și Spania.

Obiectivul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS- Directiva 2016/1148/UE) este de a obține un nivel ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE, prin dezvoltarea capacităților naționale în domeniul securității cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE și prin impunerea obligativității raportării incidentelor de către operatorii de servicii esențiale și de către furnizorii de servicii digitale.

Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS în legislațiile naționale până în data de 9 mai 2018, întrucât aceasta a intrat în vigoare în august 2016. Până în prezent, 11 state membre au notificat Comisiei Europene transpunerea integrală a directivei și sunt în curs de verificare a transpunerii pentru a confirma transpunerea integrală. Celelalte state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisie.

Situația din România cu transpunerea Directivei NIS: Legea a fost declarată recent neconstituțională în ansamblul ei, din cauză că Guvernul nu a cerut avizul CSAT

În România, Parlamentul a adoptat cu întârziere (16 mai 2018) legea care transpune această Directivă UE, iar președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, care a declarat-o recent neconstituțională în ansamblul ei, deoarece Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru elaborarea acestui proiuect de lege.

Curtea Constituţională a statuat că lipsa avizului autorităţilor publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează constă în obligaţia Guvernului de a-l solicita. „Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie ‘constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul’. (…). În cauza de faţă Curtea constată că, dimpotrivă, avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu a fost solicitat”, se arată în motivarea CCR, citată de Agerpres.

CCR a stabilit, în temeiul dispoziţiilor legale, că Guvernul avea obligaţia de a solicita avizul CSAT atunci când a elaborat proiectul Legii privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

Alte șase proceduri de infringement deschise joi împotriva României și a altor state membre UE pentru următoarele motive:

1. Lipsa aplicarii noilor norme privind datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR)

Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarcă pentru zboruri. Aceste date pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plată. Directiva prevede ca statele membre să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor.
În acest caz, procedura de infringement vizează următoarele țări: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovenia și Spania. Statele membre ar fi trebuit să transpună Directiva în legislația națională până în data de 25 mai 2018.

2. Lipsa aplicării normelor privind studenții și cercetătorii din afara UE

Procedura de infringement vizează România și alte 16 state membre (Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovenia, Spania și Suedia). Aceste țări au primit joi, 19 iulie, scrisori de punere în întârziere deoarece nu au comunicat normele din legislația națională care transpun în întregime Directiva privind condițiile de intrare, ședere și mobilitate în interiorul UE a resortisanților țărilor terțe în scop de cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au-pair (Directiva 2016/801).

3. Nereguli în legislația RCA: Notificarea prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor RCA și unele limitări la modul de calcul al acestora contravin normelor UE

În acest caz, scrisoarea de punere în întârziere (n.a. primul pas al procedurii de infringement) a fost transmisă doar României. Comisia Europeană solicită României să transmită o serie de observații privind normele naționale actuale, ce impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia consideră că aceste obligații contravin dispozițiilor articolelor 21 și 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții de Justiției a UE, referitoare la principiul libertății tarifare.
Pentru detalii citește: Infringement împotriva României pentru nereguli în legislația RCA: Notificarea prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor RCA și unele limitări la modul de calcul al acestora contravin normelor UE

4. Nereguli în transpunerea normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.

În acest caz, toate statele membre, cu excepția Lituaniei, au deficiențe în transpunerea normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.

5. Nereguli în transpunerea corectă a măsurilor de protecție a animalelor de laborator

În acest caz, România și alte 5 state membre (Estonia, Germania, Portugalia, Slovacia și Spania) au primit scrisori de punere în întârziere pentru deficiențe în transpunerea în legislațiile naționale a normelor UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (Directiva 2010/63/UE).

6. România trebuie să controleze emisiile de dioxid de sulf

Comisia a transmis o scrisoare de punere în întârziere României, din cauza incapacității statului membru în cauză de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la două instalații mari de ardere. Două instalații mari de ardere – Govora 2 și Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naționale pentru dioxid de sulf și pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății publice.

Aviz motivat către România pentru a pune în aplicare normele UE privind emisiile industriale

Tot joi, Comisia Europeană a demarat a doua etapă (avizul motivat) a procedurii de infringement împotriva României, solicitând insistent autorităților să transpună pe deplin în legislația internă normele UE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere.
Directiva reglementează emisiile de SO2, NOx și pulberi în atmosferă cu scopul de a reduce aceste emisii și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care le pot determina. Ea stabilește, de asemenea, norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon.
Statelor membre li s-a cerut să comunice măsurile naționale de transpunere a directivei în legislația națională până la data 19 decembrie 2017. Dat fiind că România nu a respectat termenul, Comisia i-a trimis, în ianuarie 2018, o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu a comunicat încă măsurile, Comisia îi trimite acum un aviz motivat. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns corespunzător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la România.

Etapele unei proceduri de infringement

Conform informațiilor Comisiei Europene privind etapele procedurii de infringement, în cazul în care, după transmiterea scrisorii de punere în întârziere (prima etapa a infringementului), Executivul European nu este satisfăcut de informațiile primite și concluzionează că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu legislația UE, Comisia trimite o cerere oficială prin care îi solicită statului să se conformeze cu legislația UE (un „aviz motivat” – n.a a doua etapă a procedurii de infringement), invitându-l să o informeze cu privire la măsurile luate în acest sens într-un anumit termen, de obicei de două luni.

În cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție (n.a ultima etapă a procedurii de infringement). Cu toate acestea, în aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE înainte de sesizarea Curții. În cazul în care Curtea de Justiție pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii.