Diana Păun, consilier la Departamentul de Sănătate al Administraţiei Prezidenţiale: "Sistemul medical e subfinanţat. Puţinii bani – cheltuiţi nejudicios"

​Creşterea cheltuielilor publice cu sănătatea până la 7% din PIB, o mai bună colectare şi direcţionare către Ministerul Sănătăţii a banilor proveniţi din taxa pe viciu, dar şi dezvoltarea sistemului de asigurări voluntare de sănătate complementare celor din sistemul public sunt soluţii accesibile României, a afirmat luni Diana Păun, consilier de stat la Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

„Provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc sunt bine cunoscute. Resursele financiare insuficiente stau de fapt la baza celorlalte probleme. Infrastructura medicală deficitară, accesul inegal la servicii, exodul personalului medical şi aşa mai departe. Realitatea este următoarea şi o ştim cu toţii: sistemul medical este subfinanţat, practic cu cel mai mic procent din PIB alocat sănătăţii din rândul statelor membre UE. Puţinii bani sunt cheltuiţi din păcate nejudicios şi avem încă dificultăţi în atragerea fondurilor europene pe domeniul sănătăţii. Soluţiile raportului vizează o mai bună valorificare a celor patru surse de finanţare pe care le ştim: asigurările sociale de sănătate, asigurările voluntare de sănătate, finanţarea guvernamentală şi cheltuielile din buzunar. Spre exemplu, creşterea cheltuielilor publice cu sănătatea până la 7% din PIB, o mai bună colectare şi direcţionare către Ministerul Sănătăţii a banilor proveniţi din taxa pe viciu, dezvoltarea sistemului de asigurări voluntare de sănătate complementare celor din sistemul public sunt soluţii accesibile României”, a punctat Diana Paun la dezbaterea „Resurse pentru Sănătate”, organizată cu prilejul prezentării rezultatelor studiului „Opţiunile pentru finanţarea asistenţei medicale şi a medicamentelor în România”, potrivit Agerpres.

Potrivit Dianei Păun, practica arată că niciun sistem de sănătate nu este perfect, iar provocarea de a asigura sustenabilitatea unui sistem de sănătate prin alocări eficiente ale resurselor financiare este una comună indiferent că este vorba despre sistemul american, sistemul Bismarck sau sistemul Beveridge.

„Nevoile de sănătate sunt practic nelimitate, presiunea fiind şi mai mare în contextul îmbătrânirii demografice cu care se confruntă atât ţara noastră cât şi restul ţărilor din Europa, iar resursele sunt întotdeauna limitate”, a incheiat Diana Păun.