Homeopatia: și cu slănina-n pod, și cu varza unsă

Dacă vrem să numim remediile homeopate „medicamente”, atunci să le testăm clinic, exact ca pe medicamentele obișnuite. Altminteri, să le numim suplimente alimentare. Sau ritualuri alimentare.

Până în prezent, remediile homeopate au beneficiat de o confuzie uimitoare. Ele sunt numite „medicamente”, stau pe aceleași rafturi în farmacii, dar urmează o „procedură specială de autorizare simplificată” care este la fel cu cea a medicamentelor obișnuite… „cu excepția dovedirii eficacității terapeutice” (L95/2006, art. 715). Acesta este un fapt, nu o glumă – fiind sesizat de USR cu ocazia proiectului de lege privind etichetarea medicamentelor homeopate [1].

Nu găsim aghiasmă pe rafturile de medicamente – deoarece nu acolo este locul apei sfințite. Organizația producătoare nu a trecut-o prin teste clinice, așadar aparține unei alte logici de însănătoșire, unui alt spațiu și ritual de administrare.

Companiile producătoare de remedii homeopate și terapeuții doresc să fie și cu slănina-n pod, și cu varza unsă. Așadar, ni se spune, remediile homeopate să rămână „medicament”, dar să fie autorizate pe vorbe și promisiuni, fără a măsura eficiența terapeutică și efectele adverse ale fiecărui produs. De ce?

Aflăm că remediile homeopate nu ar putea avea efecte adverse, ci numai efecte pozitive. Foarte convenabil. De unde această fascinantă asimetrie? Să fie oare pentru că ingredientele active sunt diluate până la dispariție? Dar atunci cum de sunt posibile efectele benefice? Dacă acceptăm forța terapeutică specifică a remediilor homeopate (mergând dincolo de auto-vindecare prin placebo), urmează logic și posibilitatea unor efecte nedorite, a unor interacțiuni neanticipate cu alte substanțe și condiții. Acestea trebuie să fie măsurate și comunicate publicului.

De altfel, chiar terapeuții homeopați susțin posibilitatea unor efecte negative. „Agravarea homeopatică” a simptomelor bolii este parte din reacțiile așteptate ale intervențiilor homeopate, fiind considerată, cum altfel, un „semn bun”. De exemplu, apropo de bolile cronice de piele: „Când încep un tratament homeopat, primul efect la care te aștepți este de agravare a simptomelor, de reapariție a erupției pe piele, așa cum a fost înainte de începerea tratamentului sau chiar puțin mai puternic” [2]. Așadar, remediile homeopate trebuie studiate pentru a determina amploarea și frecvența acestor agravări pentru diferite tipuri de pacienți.

Mai mult, câteva sinteze alte literaturii științifice au detectat posibilitatea anumitor efecte adverse ale remediilor homeopate administrate în lumea reală, chiar în afara agravării homeopatice [3]–[6]. Aceste efecte adverse sunt de regulă mici și incerte, datorită calității și comparabilității slabe a rapoartelor analizate ca materie primă – o trăsătură frecventă a studiilor privind homeopatia. Acestea fiind zise, avem motive atât teoretice cât și empirice pentru a suspecta fiecare remediu homeopat de o diversitate de efecte adverse posibile – unele datorită erorilor de fabricație, altele datorită… forțelor misterioase pe care substanța activă diluată la infinit le pune în mișcare.

Apărătorii homeopatiei propun analogii care să clarifice cum Oscillococcinum, sau un ficat de rață diluat într-un ocean [7], ar putea să vindece gripa, sau cum o substanță, dizolvată de sute de ori până la dispariția oricărei molecule, ar putea avea vreun efect oarecare. De exemplu, poate că „informațiile” conținute în ficatul de rață, mercur (Mercurius solubilis) sau arsenic (Arsenicum album) sunt transferate apei prin procesul de diluare (sau „potentizare”), apoi fiind preluate de organism. Dar să ducem analogia până la capăt: cum rămâne cu riscul dez-informării? În viața reală, informațiile pot fi și toxice. Orice analogie am folosi, estenecesară evaluarea eficienței clinice și efectelor adverse ale fiecărui remediu homeopat autorizat, ca și în cazul medicamentelor biomedicale obișnuite. Pentru punerea pe piață nu sunt suficiente analogiile sau justificările generice prin evaluări ale terapiilor homeopate publicate de diferiți cercetători.

Altminteri, să scrie pe prospect că remediile homeopate suntsuplimente alimentare, fără atestare medicală. Dacă vrem să le folosim, vom înțelege că responsabilitatea informării și intensitatea speranței ne aparțin.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Homeopatia: și cu slănina-n pod, și cu varza unsă

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”