Apele din Parcul Natural Vacaresti – webPR

Am aratat cat de mult le datoram pasarilor biodiversitatea din parcul Natural Vacaresti. Prin fenomenul de zoocorie ele au insamantat desertul de noroi uscat ramas dupa abandonarea santierului in anul 1990 cu germenii vietii, adusi uneori din locuri indepartate. Vantul a dat si el o mana de ajutor, si in cativa ani verdele crud a luat locul cenusiului. Dar poate ca exageram meritul de genitor primar al zburatoarelor. 2018 este declarat de ONU An international al pasarilor, deci le putem flata cu un supliment de apreciere. Dar sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului: cele 140 de specii de pasari ar fi populat, ar fi cuibarit, ar fi umplut vazduhul cu cantecele lor, daca nu ar fi gasit paienjenisul de iazuri, canale, lacuri, toate napadite de o vegetatie iubitoare de apa, specifica zonelor umede?

Urmand milenarele lor tresee de migratie, ele se indreptau spre luncile si baltile lor cunoscute, spre Delta Dunarii, spre zavoiale scaladate de revarsarile de primavara. Bucurestiul era pe GPS-ul lor un loc de ocolit caci betonul, asfaltul, cablurile si antenele marelui oras nu le ofereau nici hrana, nici liniste, nici siguranta. Dar in ultimele doua decenii ele au inceput sa vada din inaltul zborului lor ceea ce vedeti dumneavoastra in imaginea alaturata, luata tot de la inaltimea stolurilor, dar dintr-un elicopter. La scara redusa totul seamana cu o mica delta.

Apele din Parcul Vacaresti s-au populat rapid cu vegetatie acvatica. Au aparut puzderie de specii de nevertebrate, unele minuscule, dar importante prin populatiile lor dense. Au urmat amfibieni si chiar pesti care sa consume bogata oferta. Corul de primavara al broastelor canta imnul acestei prosperitati. O zicala populara spune ca poti bea linistit apa din locul in care traiesc broastele. Stiinta confirma reciproca: poluarea pe scara larga a apelor unor regiuni de pe planeta au dus la o ingrijoratoare reducere a numarului de amfibieni, cu consecite negative asupra echilibrului ecologic. La Vacaresti, inainte ca analize pretentioase sa ne indice starea de sanatate a apelor, stim ca atat timp cat vom auzi corul broscutelor, situatia nu este alarmanta. Amfibieni, precum Lissotriton vulgaris este specie vulnerabila, buhaiul de balta cu burta rosie se afla pe Lista rosie a speciilor amenintate pe plan european. Ele si-au gasit un refugiu in oaza verde a Bucurestiului.

Apele Vacarestiului sunt o gazda buna si pentru pesti. Desi un studiu ihtiologic amanuntit nu s-a facut inca, stim ca cele cateva specii semnalate sunt suficient de prospere pentru a atrage pescarii. Si acestia sunt in primul rand cormoranii, starcii, pescarusii si ratele salbatice. Iar vanatorii subacvatici cei mai numerosi sunt serpii, testoasele si vidrele. Vidrele nu se multumesc cu putin. Capturile lor de zile mari sunt stiucile de peste un metru lungime, si asta nu este o poveste pescareasca, pentru ca au fost efectiv masurate si fotografiate de noi. Din pacate, o alta masura a bogatiei piscicole o constituie inca expeditiile de noapte ale braconierilor cu plase.

Parcul Natural Vacaresti, rezultat in urma unei inlantuiri de imprejurari iesite din comun, are fata de alte parcuri naturale din capitale ale lumii doua atuuri: digul de 5,5 km lungime, inalt de 15 metri, care separa oaza verde de orasul aglomerat si izvoarele permanente care nu au disparut cu totul nici in verile cele mai secetoase si care ajuta zona umeda sa treaca cu bine prin perioadele de criza.

Unde apa e, si viata e. Parcul Natural Vacaresti o dovedeste din plin.

Apa este un balsam si pentru sufletul nostru. Faceti un popas pe malul apei, pentru cateva clipe de uitare si pace. In oglinda lacului vedem luminile blocurilor si tremuratul salciilor, silueta indepartata a Casei Poporului, vedem infiorat de briza cerul sagetat de pasari si de dungile albe ale reactoarelor.

O sinteza vizuala a orasului nostru.

Acest articol face parte din proiectul „Apa vie a orasului”, derulat de catre Administratia Parcului Natural Vacaresti cu sustinerea La Fantana. Proiectul isi propune conservarea vietii acvatice a parcului, realizarea unor studii de specialitate dedicate apei si constientizarea publicului cu privire la valoarea zonelor umede pentru Bucuresti.