VIDEO Cum se modifica ADN-ul in timp real

Cuvantul „mutatie” poate avea conotatii negative, sugerand malformatii, pentru ca in ADN-ul nostru mutatiile inseamna adesea modificari periculoase ale codului genetic care ar putea duce la cancer. Dar fara mutatii aleatorii, specia noastra si toate celelalte forme de viata pe Pamant asa cum le stim nu ar exista, ele permit organismelor sa se adapteze la mediu si sa evolueze.

Videoclipul, publicat alaturi de un nou studiu efectuat de o echipa de cercetatori francezi, arata bacteriile Escherichia coli pe parcursul a 200 de generatii si mutatiile pe care le acumuleaza in timp. Oamenii de stiinta descriu noua lor tehnica de urmarire a acestor mutatii in timp real si concluzioneaza ca nu toate mutatiile sunt in mod necesar daunatoare, conform science.sciencemag.org.

Cercetatorii arata ca doar aproximativ 1% dintre mutatiile care au aparut in bacterii pe parcursul a 200 de generatii au fost letale. Mutatiile au loc cu regularitate in celule individuale, independent de nivelul de stres. Schimbarile in ADN sunt pur si simplu o parte a vietii.

Toate bacteriile dintr-o anumita tulpina au avut aproximativ aceeasi rata de mutatie – aproximativ o mutatie la 600 de ore in bacteriile normale si aproximativ 200 de mutatii la 600 de ore in bacterii modificate genetic cu scopul de a avea o rata de mutatie mai mare.

Pentru a vedea mutatiile, cercetatorii au construit 1000 de canale microscopice intr-un cip asemanator celui de calculator si a plasat o singura celula bacteriana la capatul inchis al fiecarui canal, impreuna cu o multime de nutrienti pentru a supravietui. Bacteriile au purtat o proteina de reparare a ADN-ului modificata, care facea ca orice mutatie sa straluceasca galben. Apoi, timp de 8 ore pana la 3 zile, cercetatorii au luat imagini la fiecare cateva minute, pe masura ce se formau celule noi, ajungeau in canal si erau indepartate de lichidul care curgea intre capetele acestor canale. Prelucrarea automata a imaginilor le-a permis sa numere numarul de mutatii si sa evalueze cat de bine functioneaza celulele. Celulele moarte au semnalat o mutatie mortala, iar celulele cu crestere mai lenta au semnalat o modificare daunatoare.

Ramane ca cercetatorii sa gaseasca modalitati de a urmari mutatiile in celulele umane, pentru ca nu putem spune cu certitudine daca mutatiile ADN-ului uman apar la fel de repede si sunt la fel de benigne. Spre deosebire de E. coli, care este organism cu o singura celula (unicelular), fiecare om are aproximativ 37,2 trilioane de celule.