Luni 19/19, la Fotocabinet, Filip-Lucian Iorga prezinta conferinta "Bucureştii sub ocupaţie. Mărturii inedite din Primul Război Mondial"

Luni, 19 martie, de la ora 19, are loc conferința istoricului Filip-Lucian Iorga , ”Bucureștii sub ocupație, Mărturii inedite din primul război mondial”.Conferința va avea loc la FotoCabinet, strada Lipscani, nr. 41, în aceeași locație în care funcționează și Muzeul Micului Paris. Conferinta marcheaza inceputul parteneriatului dintrePovesti din Bucuresti (Serviciul Municipiului Bucuresti al Arhivelor Nationale)si Cabinetul de Perspektiva. Intrarea este libera.Pe Facebook vom fi live pe pagina de Facebook Perspektiva.

Iata o succinta prezentare a conferintei lui Filip-Lucian Iorga:

„Un secol este deja foarte mult atunci când ne raportăm la propriile noastre vieţi, iar documentele de arhivă şi lucrările de istorie politică şi militară despre Primul Război Mondial riscă, prin răceală sau prin caracterul savant, să ne îndepărteze şi mai mult de acest eveniment fondator al lumii în care trăim astăzi. Pentru a înţelege cum a fost atunci, avem nevoie şi de poveste, de mărturiile actorilor de atunci.

Astăzi, la aproape 100 de ani de la Marea Unire, e din ce în ce mai greu, dacă nu de-a dreptul imposibil, să mai găseşti supravieţuitori care să păstreze vreo amintire personală legată de Marele Război.

Însă acum mai bine de 15 ani, când am început să înregistrez interviuri cu descendenţi ai familiilor boiereşti şi mari burgheze româneşti, acest contact cu martorii direcţi ai Primului Război Mondial era încă posibil.

Vom evoca împreună câteva personalităţi care mi-au povestit experienţele lor de copii, din timpul Primului Război Mondial:

• istoricul de artă Barbu Brezianu, născut în 1909, într-o familie boierească cu rădăcini moşneneşti, înrudită cu poetul Alexandru Macedonski şi cu istoricul Grigore Tocilescu;

• doctorul Corneliu Axentie, urmaşul viteazului paşoptist Axente Sever;

• Profira (Rica) Stoicescu, născută Botez, în 1904, bună prietenă cu Mircea Eliade în timpul facultăţii şi menţionată de acesta în memorii, cu numele de „R”, ca una dintre marile lui iubiri.

Iar pe firul genealogiei Profirei Botez ne vom întâlni şi cu un jurnal încă inedit, intitulat Moi, toute entière, care evocă, printre altele, şi atmosfera din Bucureştiul ocupat de trupele Puterilor Centrale. Este vorba despre jurnalul manuscris al pianistei Ana Stoicescu, născută la 10 iulie 1887. Un carnet cu 252 de pagini scrise citeţ, de mână, cu creionul negru, în limbile franceză şi română, în perioada 14 ianuarie 1909-15 iunie 1946.

Ne vom aminti de idealurile patriotice, dar şi de momentele care îl umanizează pe „duşman”, îl vom vedea pe înfricoşătorul Mackensen, vom trece prin iarna grea 1916-1917, vom suferi de foame şi de frig, ne vom revolta, vom deznădăjdui şi vom fi victorioşi alături de oameni pentru care Primul Război Mondial şi Marea Unire nu au fost simple abstracţiuni istorice, ci părţi esenţiale din vieţile lor.

Intrarea la FOTOCABINET este libera, in limita locurilor disponibile.

Pe Facebook vom fi live pe pagina de Facebook Perspektiva.

Cine este Filip-Lucian Iorga

S-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni, Bărbuleştii din Poiana, înrudiţi prin alianţă cu boierii moldoveni Străjescu şi cu nobilii saşi von Kraus. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Masterat în Istoria ideilor şi mentalităţilor, la aceeaşi facultate, cu stagiu de studii la Universitatea Paris IV Sorbona (2006). Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză despre mitologiile genealogice ale familiilor boiereşti (2011; coordonator prof. Lucian Boia). Stagiu de cercetare la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, Universitatea Paris IV Sorbona (2009-2010). Studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004). Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (2012-2013), Director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (ianuarie-septembrie 2013).

În prezent este cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Culturale.

Colaborator al revistelor România literară şi Secolul 21. Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale. A publicat volumele Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012; E-book, 2013), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Editura Humanitas, Bucureşti, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), studii şi articole în volume colective (printre acestea, Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, coordonator şi coautor Mihai Dim. Sturdza şi Istoria României în texte, coordonator Bogdan Murgescu).

A participat, alături de AALLRR Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului Coroana română la 140 de ani (Curtea veche, 2008) şi a revizuit volumul cu literele P-Q din dicţionarul Victimele terorii comuniste de Cicerone Ioniţoiu (Maşina de scris, 2006). A publicat cca. 50 de articole şi studii în reviste din România şi din străinătate. Autorul chestionarului Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, ai marii burghezii şi ai elitelor intelectuale româneşti (în cadrul acestui proiect, a efectuat un stagiu de documentare la Paris, în 2011-2012). Convorbiri cu: Lucian Boia, Barbu Brezianu, Lena Constante, Gabriela Defour-Voiculescu, Jean Delumeau, Neagu Djuvara, arhim. Mina Dobzeu, Ion Irimescu, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Lydia baronesse Løvendal, Ion Lucian, Angela Marinescu, Pericle Martinescu, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall, Mircea Horia Simionescu, Profira Stoicescu, arhim. Petroniu Tănase, Constantin Ţoiu şi cu zeci de descendenţi ai vechilor elite româneşti.