Inregistrarea fiscala a nerezidentilor in Romania. Probleme practice si consecinte

Persoanele nerezidente, subiect intr-un raport juridic fiscal in Romania, au obligatia de a se inregistra fiscal in Romania, potrivit Codului de procedura fiscala, prin atribuirea unui numar sau cod de identificare fiscala (NIF). Obligatia de inregistrare fiscala in Romania exista inca de pe vremea vechiului Cod de Procedura Fiscala (OG 92/2003), insa nu a fost respectata de fiecare data in practica din cauza dificultatilor administrative. Consecintele neinregistrarii fiscale sunt multiple, afectand atat nerezidentii, cat si platitorii de venituri.

Obligatia apare in multe cazuri, dar vom aborda in continuare doar situatia nerezidentilor care obtin venituri subiect de impunere la sursa in Romania, precum: venituri din anumite tipuri de servicii, dividende, dobanzi, redevente etc. Aceste venituri sunt declarate de catre platitorii de venituri romani, printr-o declaratie informativa anuala in care trebuie sa completeze NIF-urile nerezidentilor (Declaratia 207).

Modificarile recente ale Codul de Procedura Fiscala par a accelera punerea in aplicare a acestei obligatii, prin introducerea unor noi situatii. Astfel:

Institutiile de credit vor transmite organului fiscal, incepand cu 1 ianuarie 2018, solicitarea de atribuire a NIF-ului pentru persoanele fizice/ juridice nerezidente, la solicitarea deschiderii unui cont bancar sau inchirierea unei casete de valori.

Oficiile registrului comertului transmit, incepand cu 1 ianuarie 2016, direct solicitarea de atribuire a NIF-ului catre Ministerul Finantelor pentru persoanele fizice nerezidente care au calitatea de fondatori, asociati/actionari sau administratori la momentul inregistrarii unui societati la registrului comertului, la cesiunea actiunilor, la numirea de noi reprezentanti legali sau la cooptarea de noi asociati/actionari;

Consecintele nerespectarii acestei obligatii

In acest context, trebuie avut in vedere ca nerespectarea obligatiilor are consecinte pe doua paliere:

Nerezidentul este pasibil de amenzi. Mai mult, autoritatile fiscale refuza in practica sa elibereze certificatul de atestare a impozitului platit in Romania in lipsa NIF-ului romanesc. Pe cale de consecinta, nerezidentul nu poate obtine dovada ca venitul sau a fost impozitat in Romania, altfel, costul sau fiscal nu pot fi diminuat conform conventiei de evitare a dublei impunerii.

Platitorul de venit roman s-ar putea regasi in situatia de a nu putea depune declaratia fiscala anuala mentionata mai sus, fiind de asemenea pasibil de amenzi.

Controversa inregistrarii fiscale. Cauze

Cerinta autoritatilor fiscale de a monitoriza activitatea nerezidentilor in Romania are ca scop identificarea veniturilor cu sursa in Romania, in scopul impozitarii acestora. In prezent, pe langa inregistrarea nerezidentilor, ANAF dispune si de alte modalitati de identificare a veniturilor obtinute din Romania de straini (ex. contractele inregistrate la ANAF, declaratiile platitorilor de venituri etc). Intr-adevar, dupa obtinerea unui NIF, ANAF se poate indrepta cu usurinta impotriva nerezidentilor, avand deja diverse date despre acestia.

Procedurile de inregistrare a nerezidentilor genereaza insa multe dificultati in practica: sunt cazuri in care acelasi nerezident are deja mai multe NIF-uri obtinute in Romania de platitori diferiti, volumul de acte depuse fizic este unul greu de gestionat (de exemplu, situatia bancilor, care incepand cu 2018 vor trebui sa inregistreze toti indivizii straini ce isi vor deschide conturi bancare). De asemenea, sunt situatii neacoperite de lege (inregistrarea sucursalelor straine a nerezidentilor vs. inregistrare societate mama), apar costuri pentru contribuabili romani platitori a veniturilor de instruire personal pentru indeplinirea operatiunilor de inregistrare, costuri de timp pentru efectuarea procedurilor etc.

In era tehnologiei care devine pe zi ce trece tot mai avansata, o procedura online de obtinere a NIF-urilor sau reducerea volumului de acte necesare, de exemplu, ar facilita inregistrarea nerezidentilor si ar degreva, totodata, administratia fiscala de proceduri greoaie.

Un articol semnat de Maria-Cristina Florea – Manager, Deloitte Romania si Anca Ghizdavu – Senior Consultant, Deloitte Romania