Business report: Europenii profita de boom sa-si ajusteze deficitele. Romania merge in directia opusa; Enel se concentreaza pe pietele mature in noul sau plan strategic; Tichetele de masa: ce sunt, ce se schimba, cine sunt jucatorii din piata si ce spun companiile care le folosesc

Europenii profita de boom sa-si ajusteze deficitele. Romania merge in directia opusa.Dintre tarile UE, doar Romania a ales in aceasta perioada de boom economic comunitar sa creasca deficitul fiscal. Chiar daca avem un deficit bugetar mai mic decat al Spaniei si cam in aceeasi zona cu cel al Frantei, cele doua state au ajuns la nivelurile stabilite anul acesta dupa scaderi continue si masive. La noi e invers. Romania este singura tara din UE care nu urmeaza trendul comunitar de scadere accelerata a deficitului bugetar, profitand de perioada economica fasta pe care a traversat-o Europa de la terminarea crizei incoace. Din 2014 pana in 2017 UE 28 a avut cresteri economice solide, in jur de 2% in fiecare an. In acelasi interval, Romania a alergat tot mai repede, pornind de la o crestere de 3% si ajungand la una de aproape 5% anul trecut, pentru ca anul acesta sa testeze un impresionant 9%, relateazaEconomica.

Pe cine supara „Revolutia fiscala” anuntata de Guvern. Un lucru este cert despre „Revolutia fiscala” anuntata cu doar sapte saptamani inainte de sfarsitul anului – nimeni nu pare sa fie de acord cu ea. Terente se intoarce (daca va mai amintiti declaratia premierului din august). Si nu o face oricum, ci insotit de data asta de o gasca intreaga de multinationale „inflamate” In incercarea de a justifica necesitatea modificarii Codului Fiscal, singura sa menire fiind anularea majorarilor pe care le-ar fi adus legea salarizarii din sectorul bugetar si echilibrarea partiala a finantelor publice in 2018, autoritatile au decis sa atace (din nou) sectorul privat, scrieNewMoney.

Profitul reinvestit: harta si probleme lui functionale. Un stimulent care inca „nu face diferenta” pentru ca nu e adaptat la economia moderna.Neimpozitarea profitului reinvestit este un stimulent insuficient de puternic pentru dezvoltarea economica, mai ales pentru numeroasele firme mici si mijlocii, pentru ca este marcat de restrictii neadaptate la caracteristicile economiei moderne. Marii contribuabili atrag peste 59% din scutirea pe profitul reinvestit, in vreme ce restul companiilor din celelalte opt regionale teritoriale ale finantelor publice isi disputa, procent cu procent stimulentul, potrivit datelor furnizate de ANAF la solicitarea cursdeguvernare.ro. „Impozitul pe profit scutit” a crescut cu 24% in 2016 fata de 2015, pana la mai mult de 597 milioane de lei, sumele aferente „marilor contribuabili” ridicandu-se la peste 353 de milioane de lei (59,2% din totalul anului 2016. Datele privind 2017 (23,4 mil. lei) sunt nerelevante „la data extragerii”, pentru ca sunt „scadenta de depunere este 25.03.2018”, spune raspunsul ANAF, potrivitCurs de Guvernare.

Tichetele de masa: ce sunt, ce se schimba, cine sunt jucatorii din piata si ce spun companiile care le folosesc.ichetele de masa, un beneficiu extrasalarial existent in peste 40 de tari, inclusiv in aproape toate tarile membre ale Uniunii Europene, exista in Romania din 1999. Noua lege a salarizarii aduce si cateva schimbari in ceea ce le priveste, in sectorul public. Va explicam, in continuare, ce sunt tichetele de masa, cine sunt companiile de pe piata, ce urmeaza sa se schimbe si care sunt avantajele aduse de ele.Tichetele sau bonurile de masa reprezinta, potrivit Legii 142/1998, „o alocatie individuala de hrana” pe care firmele o pot acorda angajatilor (atentie, doar celor cu contracte de munca) pentru fiecare zi lucrata pe parcursul unei luni calendaristice. Tichetele de masa sunt deductibile la calculul impozitului pe profit si scutite de contributiile patronale si salariale. Acestea se impoziteaza cu impozitul pe venit, de 16%, conform Ordonantei de Urgenta nr. 58/2010 si normelor de aplicare a acesteia privind modificarea si completarea Legii 571/2003, anuntaEconomica.

Cum a renascut din propria cenusa uzina Tractorul din Brasov si a facut loc unor investitii imobiliare de sute de milioane de euro.La un deceniu distanta de cand lacatul a fost pus pe Uzina Tractorul din Brasov, fosta platforma industriala s-a metamorfozat din nou. Halele care produceau in vremurile bune zeci de mii de masini agricole au facut locul unor investitii imobiliare mixte de ordinul sutelor de milioane de euro. Nu multi sunt cei care stiu ca, acum aproape un secol, la Brasov se deschidea o fabrica de avioane de conceptie romaneasca, transformata dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial intr-o uzina ce producea tractoare exportate pe toate meridianele lumii, din China, India si Rusia pana in Congo sau Brazilia. In 1990, Uzina Tractorul avea 23.000 de angajati si livra 50.000 de tractoare pe an – cate unul la fiecare 10 minute. Perioada post-Revolutie a insemnat insa pentru Tractorul Brasov un declin pe cat de incet, pe atat de constant, culminand cu lichidarea in 2007, arataNewMoney.

Enel se concentreaza pe pietele mature in noul sau plan strategic.Cea mai mare companie de furnizare a energiei electrice din Italia, Enel, a declarat in noul sau plan strategici ca isi concentreaza atentia pe piete mai mature precum Italia, Spania si S.U.A, intentionand sa isi faca retelele mult mai digitale, potrivit Businessinsider.com. In planul de afaceri al companiei 2018-19, anuntat marti, Enel a confirmat majoritatea obiectivelor financiare din planul sau anterior dar a majorat cu 33% estimarile privind dividendul minim pe actiune ce va fi varsat anul viitor, pana la 0,28 euro. Compania a transmis ca pana in anul 2020 va vinde alte active in valoare de 3,2 miliarde de euro, in principal termocentrale, urmand de asemenea sa iasa de pe pietele considerate non-strategice. Pe de alta parte, grupul italian va aloca 2,3 miliarde de euro pentru preluarea participatiilor minoritare si alte doua miliarde de euro pentru achizitii in domeniul retelelor si solutiilor electronice, informeazaCapital.